Men style - calitate la masculin

Pe men-style.ro  pot fi gasite o varietate de accesorii pe care orice barbat le poate purta cu placere. Magazinul virtual are mai multe categorii de produse: bratari, coliere, inele, lanturi pentru blugi, brelocuri.

Bratari

In categoria bratari se pot accesa alte trei categorii: bratari din piele, bratari din cauciuc, bratari din otel. In ceea ce priveste bratarile din piele, trebuie mentionat ca ele sunt confectionate din piele naturala, cu insertii si impletiuri din sfoara, cu accesorii si amulete din piatra, lemn, metale nepretioase. Bratarile din cauciuc sunt, in majoritatea lor, stil ceas, cu sistem de inchidere asemanator celor de la bratarile de ceas clasice, decoratiunea unei astfel de bratari fiind tot de tip ceas, de cele mai multe ori, mobila. Bratarile din otel inoxidabil sunt elegante si originale, stilizate, existand si insertii de culoare, pe langa argiuntiul otelului.

Din categoria coliere pot fi vazute coliere din otel inoxidabil, coliere din piele naturala, coliere din cauciuc cu pandantive metalice, coliere cu sfoara si os, pandantive fara colier, coliere simple.  

Unele coliere sunt unisex, pot fi purtate la fel de bine de barbati cat si de femei, avand aceeasi eleganta.

Unele dintre coliere sunt curajoase si nonconformiste, altele elegante si pretentioase, altele rock. Pandantivele din aceasta categorie ofera posibilitatea de a varia aspectul colierului, fiind alese cu gust si originalitate.

Inelele sunt din otel inoxidabil, pe marimi, acoperind gusturi diferite. Astfel, sunt inele aurii, negre, argintii, cu pietricele, cu inscriptii, cu motive tribale, cu simboluri, cu declaratii, cu decupaje, inele antistres, inele tip verigheta. Marimile mici, 7, pot fi purtate atat de tinerii barbati cat si de fete. Simbolurile variaza in functie de model, de la tribale la simboluri religioase si declaratii de dragoste.

Lanturile pentru blugi sunt moderne si interesante, incluzand atat partea din piele naturala cat si partea din otel inoxidabil, lantul decorativ. Aceste lanturi pentru blugi sunt la preturi accesibile. Persoanele nonconformiste, cei care poarta tinute rock sau cei ce doresc sa fie originali, ar putea purta cu succes lantul de blugi ca accesoriu.

 

O alta categorie de produse sunt brelocurile. Acestea sunt fie din otel inoxidabil, fie din sfoara, otel si os. Acestea reprezinta accesorii necesare nu doar barbatilor ci oricarei persoane, indiferent de varsta si sex, care poarta o cheie sau un set de chei dupa sine, in buzunar sau in geanta. Unele dintre brelocuri sunt duble, putand fi un cadou declaratie de dragoste, impreuna formand un intreg.

Structura anului școlar 2016-2017

• Anul școlar 2015-2016 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 175 de zile lucrătoare.

Excepții:

a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor terminale din învățământul liceal se încheie în data de 3 iunie 2016; 

b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni, din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 17 iunie 2016; 

c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ, în vigoare; 

d) pentru clasele din învățământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare; 

e) pentru învățământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 180 de zile; 

f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor; 

g) pentru învățământul postliceal (școală postliceală și școală de maiștri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ, în vigoare. "

• Anul școlar 2015-2016 începe la data de 1 septembrie 2015, se încheie la data de 31 august 2016 și se structurează pe două semestre, după cum urmează: 

• Semestrul I 

Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015

În perioada 31 octombrie - 8 noiembrie 2015, clasele din învățământul primar și grupele din învățământul preșcolar sunt în vacanță. 

Vacanța de iarnă – sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 10 ianuarie 2016 

Cursuri – luni, 11 ianuarie 2016 – vineri, 5 februarie 2016 

Vacanța intersemestrială – sâmbătă, 6 februarie 2016 – duminică, 14 februarie 2016 

• Semestrul al II-lea 

Cursuri – luni, 15 februarie 2016 – vineri, 22 aprilie 2016

Vacanța de primăvară – sâmbătă, 23 aprilie 2016 – marți, 3 mai 2016 

Cursuri – miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 24 iunie 2016 

Vacanța de vară – sâmbătă, 25 iunie 2016 – duminică, 11 septembrie 2016. ”

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Proba E. a)

Limba şi literatura română

Varianta 7

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
ACTUL II
TABLOUL 2
[…]
CATERINA: Vrei să-ţi spun adevărul? Îi urăsc.
PETRU: Ce uşor rosteşti cuvântul „urăsc”!
CATERINA: Sunt sinceră.
PETRU: Nu mă gândeam la sinceritatea dumitale faţă de mine, ci la felul categoric în care judeci şi
împarţi oamenii. Eu mă încurc în sentimente, totul mi se pare mult mai complicat.
CATERINA: Dar aici nu e vorba de judecăţi sentimentale. Sau, în orice caz, nu este esențial. Când ştii precis că ai de făcut o anumită treabă, când lupţi cu toate puterile pentru ceva, e firesc să împarţi lumea în duşmani şi tovarăşi. E atât de simplu, încât mă mir că nu pricepi.
PETRU: Aş vrea. M-am gândit mult la lucrurile astea după ce … Dar nu izbutesc.
CATERINA: Da. Pentru asta ar trebui să crezi în acel ceva.
PETRU: Mai pot eu crede? În jurul meu e numai întuneric. Asta (arată ochii) m-a scos din rândul oamenilor. Am un creier care gândeşte, o inimă care simte, braţe care ar putea munci. Dar ce folos! Sunt singur pe insula întunericului meu şi toţi ceilalţi se găsesc dincolo, pe un alt tărâm.
CATERINA: Dacă nu vrei să întinzi mâna!
PETRU (întinzând-o): Şi ce-aş găsi?
CATERINA (luându-i mâna): Alte mâini.
PETRU (cu infinită speranţă): Caterina! (Pauză. Apoi, crispat.) Spune, Caterina, şi de mine ţi-e milă?
CATERINA (consternată): De tine?
PETRU (emoţionat): Mai spune o dată aşa.
CATERINA (confuză): Cum?
PETRU: Ca înainte.
CATERINA: De dumneata …
PETRU (cu disperare): Ce neghiob sunt! Du-te!
CATERINA: Mi-ai promis că vii cu mine la şcoală.
PETRU: Du-te! Nu vreau compătimire. Mi-e silă de compătimire. (Violent.) Pleacă de aici! (Caterina face câţiva paşi înapoi. Cu disperare.) Ai plecat? Caterina! Caterina!
CATERINA: Sunt aici!
PETRU: Caterina, trebuie să-ţi spun. Eu te … Nu, n-am voie … Lasă-mă. Nu mă chinui. (Cu disperare.) Sunt un schilod.
CATERINA: Şi eu te iubesc, Petru. (Fuge.)
PETRU: Nu-i adevărat, nu poate fi adevărat! E adevărat? Lumina mea! (Iese după ea.)

(Horia Lovinescu, Citadela sfărâmată)

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor nu izbutesc şi infinită. 2 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvenţa Şi eu te iubesc, Petru. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului ochi. 2 puncte
4. Precizează o temă a discuţiei dintre personajele din textul dat. 4 puncte
5. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe.
4 puncte
6. Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului feminin, exemplificând-o cu o
secvenţă semnificativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul notaţiilor autorului în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvenţă din text:
PETRU: Nu mă gândeam la sinceritatea dumitale faţă de mine, ci la felul categoric în care judeci şi împarţi oamenii. Eu mă încurc în sentimente, totul mi se pare mult mai complicat.
CATERINA: Dar aici nu e vorba de judecăţi sentimentale. Sau, în orice caz, nu este esențial. Când ştii precis că ai de făcut o anumită treabă, când lupţi cu toate puterile pentru ceva, e firesc să împarţi lumea în duşmani şi tovarăşi. E atât de simplu, încât mă mir că nu pricepi. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul lecturii în dezvoltarea personală.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica
pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi particularități de construcție a unui
personaj dintr-un roman psihologic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales din romanul psihologic studiat;
– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două scene/secvenţe comentate;
– ilustrarea a patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului psihologic
studiat, semnificative pentru construcţia personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, incipit, final, tehnici narative, modalităţi de caracterizare, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în construcţia personajului.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de
analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;
punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind
numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Proba E. a) Limba şi literatura română 

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. câte 1 punct pentru numirea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de

exemplu: nu izbutesc – nu reuşesc; infinită – nemărginită) 2 x 1 p. = 2 puncte

2. explicarea rolului virgulei în secvenţa indicată (separă un substantiv în cazul vocativ de restul enunţului) 2 puncte

3. construirea oricărui enunţ care ilustrează sensul conotativ al substantivului indicat 2 puncte

4. precizarea oricărei teme a discuţiei dintre personajele din textul dat (de exemplu: iubirea)

4 puncte

5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe (de exemplu: Vrei; Caterina) 2 x 2 p. = 4 puncte

6. – menţionarea unei modalităţi de caracterizare a personajului indicat 2 puncte – exemplificarea printr-o secvenţă din text a modalităţii de caracterizare menționate 2 puncte

7. prezentarea rolului notaţiilor autorului în textul dat: prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.; prezentare schematică – 2 p. 4 puncte

8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului dramatic, prezente în textul dat (de exemplu: folosirea dialogului ca mod de expunere; prezenţa notaţiilor autorului)

2 x 1 p. = 2 puncte

– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte

9. – comentarea secvenţei indicate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte

– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

– structura discursului de tip argumentativ:

· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 4 p.; text parţial organizat, fără echilibru între componente – 2 p. 4 puncte

· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată – 4 p.; utilizare parţial adecvată – 2 p. 4 puncte

– conţinutul argumentării:

· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte

· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2 x 3 p. = 6 puncte

· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte

· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte

– respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:

· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct

· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;

3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte

· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte

· respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.

Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conţinut – 16 puncte

– prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales din romanul psihologic studiat 4 puncte

· prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.

· prezentare ezitantă – 2 p.

· prezentare schematică sau superficială – 1 p.

– evidenţierea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două scene/secvenţe comentate 4 puncte

·  menţionarea oricărei trăsături a personajului ales – 1 p.

· ilustrarea trăsăturii menţionate prin două scene/secvenţe comentate – 3 p.; ilustrarea trăsăturii menţionate printr-o scenă/secvenţă comentată – 2 p.; simpla numire a unor scene/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 p.

− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru construcția personajului ales 4 x 1 p. = 4 puncte

− susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflectă în construcţia personajului: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p.; încercare de susţinere sau schematism – 2 p.; simplă formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte

Redactare – 14 puncte

− organizarea ideilor în scris 3 puncte

· text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.

· text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.

· text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.

− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte

· relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de

judecăţi de valoare relevante – 3 p.

· relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.

· relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.

− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,

sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte

− ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte

− punctuaţia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte

− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Proba E. a)

Limba şi literatura română

Varianta 7

Filiera teoretică – Profil real; Filiera tehnologică

Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:

ACTUL III

TABLOUL V

DANNY (cu tristeță sinceră. E schimbat, slăbit, parcă maturizat): Azi e o săptămână de când n-am primit

nimic. Ce-o fi cu ea? Ce i s-o fi întâmplat?

MADONA (aer fericit, care o înfrumusețează și o întinerește. E coafată frumos și fardată bine și discret):

Știu și eu?

DANNY: De patru luni, de la prima noastră întâlnire, scrisoarea ei nu mi-a lipsit în nicio săptămână. Și

acum, așa deodată, tace!

MADONA: Poate reflectează la ce ți-a spus în ultima scrisoare.

DANNY: Că în ziua când se va convinge c-o iubesc cu adevărat va ieși din anonimat?

MADONA: Da.

DANNY: Dar n-a avut timp destul să se convingă până acuma? Ce fac de patru luni decât s-o iubesc?

Ce dovezi mai mari vrea să-i dau? Am renunțat la căsătoria cu Zuc, la prieteni. Nu trăiesc decât cu

gândul și cu scrisorile ei. Părinții mei nu mai știu ce e cu mine. Doctorii la fel.

MADONA: Toți sunt convinși că suferi din cauza lui Zuc, fiindcă s-a logodit cu Turi ...

DANNY: Niște imbecili toți. Sufăr numai pentru „Ea”!

MADONA: Cred că e și un pic de literatură la mijloc, în afară de suferință ... Idila voastră e un fel de

roman ...

DANNY: Atunci și viața e un roman ...

MADONA: Fără îndoială. […] (Se așază.) Mai cuminte ar fi să renunți.

DANNY: E prea târziu acuma! O iubesc prea mult.

MADONA: Și dacă ar renunța ea?

DANNY: Nu știu ce-aș face. […] Ah! Și măcar dacă i-aș putea scrie! Aș convinge-o că dragostea mea e o

realitate și că viața mea fără ea e un chin. Joc tenis ca un disperat, numai cu antrenorul, ca să obosesc și

să mă pot odihni noaptea câteva ceasuri. Am slăbit patru kilograme.

MADONA: Câte unul pe lună.

DANNY: Nu mai râde! ... Tu nu știi ce înseamnă să iubești.

MADONA: De unde știi tu?

DANNY: Fiindcă n-ai iubit niciodată.

MADONA: Și dacă totuși aș fi iubit?

DANNY: Tu ești prea tare și dragostea, în fond, e o slăbiciune.

MADONA: Poate că am iubit stăpână pe mine?

DANNY: Hm! Și crezi tu că n-aș fi băgat eu de seamă?

MADONA (cu un surâs personal): Adevărat! Față de tine, nu pot avea niciun secret.

DANNY: Eu cred, Dona, că dacă tu ai fi iubit pe cineva, l-ai fi putut face într-adevăr fericit.

MADONA: Ce te face să crezi asta?

DANNY: Tot.

MADONA (cu teamă, ca un criminal care revine la locul crimei): Și crezi că pe mine m-ar putea iubi

cineva? […]

DANNY: Sunt absolut convins. Și – dacă îmi dai voie să-ți dau și un sfat în viața mea – iată-l: iubește,

Dona. Chiar dacă ai suferi cum sufăr eu acuma, totuși să știi că dragostea e cel mai bun lucru din viață ...

E aroma ei.

(Tudor Mușatescu, Madona)

Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor deodată şi teamă. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa n-am primit. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul
viață. 2 puncte
4. Precizează o temă a discuţiei dintre personajele din textul dat. 4 puncte
5. Transcrie, din textul dat, două cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mărci ale adresării directe.
4 puncte
6. Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului feminin, exemplificând-o cu o
secvenţă semnificativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul notaţiilor autorului în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvenţă din text:
DANNY: Sunt absolut convins. Și – dacă îmi dai voie să-ți dau și un sfat în viața mea – iată-l: iubește, Dona. Chiar dacă ai suferi cum sufăr eu acuma, totuși să știi că dragostea e cel mai bun lucru din viață ... E aroma ei. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul jocurilor pe dispozitive
electronice (calculator, tabletă, telefon inteligent etc.) în viața tinerilor.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de
problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica
pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema și viziunea despre lume într-un roman interbelic studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

− evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului interbelic studiat în perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;

− prezentarea a două scene/secvenţe relevante pentru tema şi viziunea despre lume din romanul interbelic studiat;

− ilustrarea a patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale romanului interbelic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume (de exemplu: acţiune, titlu, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, perspectivă narativă, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbaj etc.);

− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în romanul interbelic studiat.

Notă!

Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.

Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).

Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de

analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte;

punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind

numărul de cuvinte – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 7

Examenul de bacalaureat naţional 2016

Proba E. a)

Limba şi literatura română

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.

· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. câte 1 punct pentru numirea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de

exemplu: deodată – brusc; teamă – frică) 2 x 1 p. = 2 puncte

2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (de exemplu: marchează elidarea unei vocale;

marchează rostirea legată a două cuvinte) 2 puncte

3. construirea oricărui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat

2 puncte

4. precizarea oricărei teme a discuţiei dintre personajele din textul dat (de exemplu: iubirea) 4 puncte

5. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe (de exemplu: nu ştii; Dona) 2 x 2 p. = 4 puncte

6. – menţionarea unei modalităţi de caracterizare a personajului indicat 2 puncte

– exemplificarea printr-o secvenţă din text a modalităţii de caracterizare menţionate 2 puncte

7. prezentarea rolului notaţiilor autorului în textul dat: prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.; prezentare schematică – 2 p. 4 puncte

8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului dramatic, prezente în textul dat (de exemplu: folosirea dialogului ca mod de expunere; prezenţa notaţiilor autorului)

2 x 1 p. = 2 puncte

– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte

9. – comentarea secvenţei indicate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte

– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

– structura discursului de tip argumentativ:

· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 4 p.; text parţial organizat, fără echilibru între componente – 2 p. 4 puncte

· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de

tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată – 4 p.;

utilizare parţial adecvată – 2 p. 4 puncte

– conţinutul argumentării:

· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte

· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2 x 3 p. = 6 puncte

· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate:

dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte

· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte

– respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:

· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct

· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;

3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte

· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;

2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte

· respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica

pusă în discuţie.

Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conţinut – 16 puncte

– câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului

interbelic studiat în perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică: evidenţierea trăsăturii – 2 p.; simpla menţionare a trăsăturii – 1 p. 2 x 2 p. = 4 puncte

– prezentarea a două scene/secvențe relevante pentru tema şi viziunea despre lume din romanul interbelic studiat 4 puncte

· menţionarea temei şi a viziunii despre lume – 1 p.

· ilustrarea temei şi a viziunii despre lume prin două scene/secvențe comentate – 3 p.; ilustrarea printr-o scenă/secvență comentată – 2 p.; simpla indicare a unor scene/secvenţe sau tendinţa de rezumare – 1 p.

− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale

romanului interbelic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume 4 x 1 p. = 4 puncte

− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în romanul

interbelic studiat: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p.; încercare de susţinere sau schematism – 2 p.;

simplă formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte

Redactare – 14 puncte

− organizarea ideilor în scris 3 puncte

· text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care

construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.

· text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu

subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.

· text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.

− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte

· relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p.

· relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.

· relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.

− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului,

sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte

− ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte

− punctuaţia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte

− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.