Plimbare de seară

M-a scos Maria la plimbare prin zăpadă.

Ca întotdeauna, s-a văzut ca o vedetă în fața reflectoarelor...

Ținta era bradul împodobit din oraș.

Însă cel mai simpatic era un ursuleț măricel și luminos. Așa-s ursuleții: unii mai simpatici decât alții... :)


După peste două ore de umblat, Maria a ajuns la concluzia că i-a plăcut plimbarea, a fost "distactivă" dar a fost cam "difisilă" pentru că "am mers, am meeers"...

Tot sărbatori de iarnă

Deja cele mai importante sărbători de iarnă au trecut. Ar mai urma Boboteaza, Sfântul Ion …și gata. Vacanța s-a cam sfârșit, intrăm iar în rutină până la următoarele sărbători…care or fi ele pentru că nu-mi vine nimic în minte acum, imediat.
Și dacă nu sunt sărbători religioase, naționale găsește mass-media vreun motiv de sărbătoare pentru că trebuie să-l înlocuiască pe Moș Crăciun cu ceva/cineva în reclamele de tot felul.
Ieri a fost preotul cu agheasmă...avea o viteza de nedescris. Abia de a pășit pragul ușii, aproape că era în stare să stropească cu agheasmă de pe holul scării. De ce fac observația aceasta? Deoarece țin minte că în adolescența mea de copil ciudățel nu prea agream momentul acesta și făceam ce făceam numai să-l evit. Cred că era și momentul în care aveam eu o problemă cu religia, cu biserica și credința în Dumnezeu. Am avut o perioada în care nu credeam în Dumnezeu, sau îmi plăcea tare mult să intru în dispute pe această temă. Mă scotea din sărite faptul că maică-mea mă punea să stau acolo, să-mi fac cruce frumos, să sărut crucea și mâna preotului. De ce? întrebam eu. Pentru că așa trebuie!
Problema nu era neapărat maică-mea care mă punea să stau ca la apel, ci mai degrabă preotul care intra peste tot în casa. Într-un an m-am închis în camera mea și stăteam în pat înconjurată de cărți și caiete(eu citeam și scriam în toate pozițiile: pe masa, pe pat, pe jos...oricum, când mă apucam de învățat erau cărți și caiete peste tot); că doar n-o intra peste mine, mă gândeam eu. Dar am rămas destul de surprinsă când a intrat și a început să împrăștie agheasmă și peste mine și peste cărți. Cred că principala mea grijă de atunci era ca nu cumva să se păteze caietele, să se întindă cerneala. Bineînțeles că nu numai că m-a văzut preotul dar m-a mai și luat la întrebări, astfel încât ceea ce încercam eu să evit se accentuase, atrăgând și mai mult atenția asupra mea.
Intra preotul peste tot, toate ușile din casă erau deschise, astfel încât să se poată stropi cu apa sfințită peste tot.
Agheasma, mai ales agheasma mare care se face doar de Bobotează, ajută la purificarea, sfințirea sufletelor și a caselor. Adevărul este că la cât de păcătoși suntem am avea nevoie de cât mai multa agheasmă, eventual să meargă preotul săptămânal din casă în casă…

Craigslist

Craigslist este o retea centralizata de comunitati online in care figureaza anunturi clasificate cu sectiuni dedicate locurilor de munca, gospodariei, vanzarilor, serviciilor, comunitatii, matrimonialelor, evenimentelor artistice, CV-urilor, forumurilor pentru discutii. Include ceea ce s-ar putea gasi in ziarele locale reunite, mai ales ceea ce apare de obicei la mica publicitate. El foloseste un design simplu, neschimbat din 2001 folosind minimal CSS si Javascript. Este interesat mai mult sa ajute vizitatorii sa-si gaseasca masini, apartamente, slujbe, intalniri, sa stabileasca prietenii decat sa-si maximizeze profitul. Craiglist are si o organizatie nonprofit prin care se stabilesc legaturi intre oameni si resursele de care au nevoie, pentru a creste puterea comunitatilor din orase.
Aici se pot gasi tot felul de informatii din multe continente, tari, orase, inclusiv din Romania. Este ca si cum ai avea acces la tot felul de informatii locale din foarte diverse zone ale lumii (SUA, Marea Britanie,Japonia sau Egipt) la fel ca orice membru al comunitatii respective. Cele mai banale si cele mai neasteptate informatii, anunturi foarte importante sau total trasnite pot fi gasite aici.
Spre exemplu, daca esti interesat de gasirea unui job in Romania, intri aici si cauti in domeniul care ti se potriveste cel mai bine. Daca vrei sa intri pe un forum sa discuti despre religie, educatie, glume sau...haiku, poti face asta pe acest site; poti discuta cu cei din tara ta sau din tara aleasa de tine. Poti gasi pe cineva care ofera muraturi de vanzare, cumpara sau vinde telefoane sau pe altcineva care cauta un rabin pentru a oficia o casatorie. Pot fi introduse, transmise posturi, mesaje, texte, imagini, fotografii, sunete, filme, pot fi puse link-uri, insa cel care este singurul raspunzator pentru continutul acestor materiale este autorul lor si nu Craigslist.
Cine doreste sa posteze pe acest site trebuie sa isi creeze un cont si apoi isi scrie anuntul dorit: "Vand masina de cusut..." sau "Cumpar bicicleta..."(de preferat sa fie scrise intr-o limba de circulatie internationala, eventual engleza, astfel incat anuntul sa poata fi inteles de cat mai multi vizitatori, avand in vedere aria vasta in care se foloseste acest site), toate posturile de pe Craigslist fiind gratuite si expirand in 30 de zile, cu unele exceptii: posturi referitoare la joburi in San Francisco Bay Area si in alte zone ale SUA(intre 25-150$), inchirierea unor apartamente in New York(10$), posturi cu continut pentru adulti sau pentru servicii terapeutice pe siturile Craigslist din SUA(5-10$).
S-a realizat si un film documentar pe aceasta tema „24 Hours on Craigslist”(2005):

"AVATAR"

“Avatar” a fost considerat cel mai bun film al anului 2009. Am urmărit trailerul și am zis să văd și eu filmul ca să-mi dau seama, oare chiar așa de bun să fie? Nu sunt eu specialistă în cinematografie să am pretenția că pot aprecia cine știe ce laturi tehnice, dar după cele aproape trei ore de vizionare am ajuns la concluzia că filmul este foarte bun. În primul rând mi-a plăcut scenariul și apoi realizarea propriu-zisă a filmului.
Regizorul filmului este James Cameron, câștigătorul Oscarului, cu filmul „Titanicul”. El a lucrat la acest proiect din 1994, însă nu existau mijloace tehnice cu ajutorul cărora să se pună în practică ideile sale. Chiar și acum, pentru filmări, se pare că a fost inventat un nou tip de cameră.
Subiectul este simplu și verosimil deși ține de domeniul SF-ului.
Peste 2oo de ani față de prezentul nostru, pământenii au reușit să-și distrugă planeta, mediul lor natural, au secătuit-o și se află în ipostaza de a găsi o soluție pentru a supraviețui. Soluția e găsită în exteriorul planetei, pământenii devenind cei care atacă planeta Pandora pentru a extrage ceea ce pare a fi un mineral de culoare gri, unobtanium (valorând 20 de milioane $/kg), crucial pentru supraviețuirea lor, cu ajutorul rezervei de unobtanium de pe Pandora putându-se rezolva criza de pe Pământ. Dar Pandora are o atmosferă toxică pentru oameni, reprezintă un mediu ostil, din acest motiv trebuie să se găsească o soluție pentru a stabili o legătură cu populația băștinașă. De aceea se dezvoltă programul numit „Avatar”, în urma căruia se creează hibrizi dintr-un amestec de ADN uman cu ADN al nativilor, populația Na’vi. Se realizează conectarea sistemului nervos al corpului uman cu cel al hibridului și se face transferul în trupul avatarului.
Intreaga acțiune este văzută prin ochii personajului principal, Jake Sully, un fost soldat în armata marină americană, imobilizat acum într-un scaun cu rotile, deoarece nu-și mai putea folosi picioarele. Jake este fratele geamăn al unui doctor, om de știință care ar fi trebuit să ajungă pe Pandora pentru a face parte din programul „avatar”, însă este ucis. Datorită asemănării majore a ADN-ului celor doi frați se poate face înlocuirea. Jake Sully poate merge în avatarul lui în mediul băștinașilor pentru a se infiltra în lumea lor. Este uimit de ciudățenia lumii în care intră dar e surprins și de frumusețea ei. E o lume inferioară oamenilor din punct e vedere al tehnicii dar superioară din punct de vedere al spiritualității. Scenariștii au gândit toate detaliile despre societatea Neolitica a Pandorei : locuitorii ei, evoluția lor, limba, anatomia, cultura, tehnologia, credința în zeitatea numita Eywa.
Când rămâne singur în noapte în pădurile de pe Pandora, este ajutat să supraviețuiască de Neytiri, o tânără na’vi din clanul Omaticaya. Eywa pare să indice prin semnele sale că Jake va avea o influență pozitivă asupra lumii na’vi și de aceea el este ajutat să devină unul dintre ei.
Finalul aduce în prim plan lupta dintre pământenii mercenari, distrugători și populația na’vi ajutată de Jake, lider al lor, acum. Întreaga planetă Pandora pare a-și uni fortele prin Eywa și în cele din urmă învinge.
Jake Sully devine, definitiv, un na'vi.

2010, un nou an - nimic neobișnuit...

Începerea unui nou an nu mi se pare a fi o mare sărbătoare. E doar o trecere pentru toata lumea, o trecere însoțită de nenumărate superstiții, mai ales pentru cei care cred că norocul ține de modul în care te comporți, te îmbraci, de ceea ce mănânci sau bei în acea seară. Când nu se va respecta cronologia și vom trece de la 2010 la 2009, spre exemplu, atunci o sa fie ceva extraordinar...
Întotdeauna la sfârșitul unui an calendaristic ne apucăm să facem tot felul de bilanțuri. Ce a fost bine, ce a fost rău, ce a contat, ce nu...
Consider că sunt foarte importante analizele de acest gen atât timp cât sunt făcute în mod realist și cu sinceritate. Nu este suficient să bravezi, să faci bilanțuri de dragul bilanțului, în bine sau în rău doar pentru a încheia niște socoteli și atât.
Ceea ce privești în propria viață într-un astfel de moment ar trebui să-ți indice destul de clar ce te-a favorizat, ce te-a făcut să te simți bine, ce te-a mulțumit, ce ai făcut și a mulțumit pe alții dar și pe tine în aceeași măsura. Asta nu înseamnă în mod automat că poți îndrepta cam tot ceea ce a fost negativ prin simpla observare a elementelor respective. Ceea ce ți se întâmplă în viață se datorează atât deciziilor personale cât și circumstanțelor exterioare, așa că ceea ce îți propui pentru un nou an depinde...și de tine.
Pentru mine, anul ce tocmai s-a încheiat a fost, poate, cel mai dificil an din viața mea de pană acum. Dacă a fost dificil nu înseamnă neapărat ca a fost rău. M-am confruntat cu situații noi, am învățat și am făcut lucruri noi, am cunoscut oameni. Chiar acest blog este un lucru nou în viata mea de pană în 2009. Nu știam cum și cât am să scriu aici dar iată că mai e puțin și „Vorbind în liniște” face un an. O fi bine, o fi rău...mie, de multe ori mi-a făcut bine. A devenit un hobby, o modalitate de a mă exprima, de a mă exterioriza, de a exersa, de a învăța.
Anul 2010? Încă un an. Un an care va fi mai dificil decât 2009 dar sper să nu fie neapărat un an rău.
Se spune că este important cum te prinde noul an. Ce făceam eu la miezul nopții? Pe lângă faptul ca eram cu ochii pe ceas (deci și în anul următor voi avea o problemă cu timpul), mă străduiam să aprind cât mai multe artificii pentru Maria ( în centrul atenției mele, și anul viitor? Maria, evident, nu că aș fi avut vreo îndoială).
Sper ca 2010 sa fie un an liniștit, cu bucurii, fără întâmplări triste, fără nervi...
La mulți ani, tuturor!