Originea cuvântului "şmecher" în România

     Era o vreme când saşii din Siebenbürgen (adică Şapte Cetăţi, de la cele şapte cetăţi săseşti: Braşov, Bistriţa, Sebeş, Sibiu, Sighişoara, Mediaş şi Cluj), cum este numită Transilvania în limba germană, treceau Carpaţii pentru schimburi comerciale şi ajungeau şi în zona Drăgăşanilor, de unde cumpărau vin. Ofereau la schimb articole de meşteşugărie, pe care saşii le produceau de o calitate recunoscută în toată Europa.

     Oltenii din Drăgăşani au găsit repede o modalitate să-i păcălească pe saşi. Îi invitau în case şi le serveau să guste din vinul cel mai tare pe care îl aveau. Saşii, negustori cinstiţi nebănuind mîrsăvia care li se pregăteşte, se puneau pe băut vinul oferit cu atâta amabilitate. Dar ei, saşii, obişnuiţi cu muncă şi iar muncă iar băutură doar de sărbători, se ameţeau repede. Astfel, când începeau negocierile pentru preţul produselor, saşii fraternizaţi cu gazdele viclene, îşi dădeau produsele la un preţ de nimic. Pe urmă, când cumpărau vinul, oltenii le dădeau să guste din cele mai bune vinuri dar la încărcatul vinului cumpărat la un preţ mult peste cel normal, vinul târguit era înlocuit cu cel mai rău zaibăr şi tulburel.

     Când au ajuns îacasă, saşii şi-au dat seama că au fost păcăliţi. Păţind la fel mai mulţi negustori cu oltenii, s-au adunat şi s-au sfătuit ce ar fi de făcut?

     Anul următor au pornit din nou saşii spre podgoria Drăgăşani pentru a face schimb de produse şi pentru a aduce vin, dar de data aceasta cu lecţia făcută. La fel ca şi anul precedent, au fost ospătaţi şi au băut cot la cot cu oltenii, din vinul cel mai tare. Apoi, când abia se mai ţineau pe picioare, oltenii au început să negocieze şi să facă afaceri, frecându-şi bucuroşi mâinile că iar îi păcălesc pe saşi.

      Însă, pe când saşii îşi arătau produsele şi oltenii vinul, dintre negustorii transilvăneni s-a ridicat unul, căruia toţi îi făceau loc: "Das ist der Schmecker", au spus saşii, adică "acesta este cel care gustă". Precum se înteleseseră înaite, toţi îl respectau şi nici unul nu-i ieşea din vorbă. Dintre toţi el era singurul care nu a pus strop de băutură în gură. El a fixat preţul de vânzare al produselor meşteşugăreşti, el a gustat vinul, a fixat preţul de cumpărare şi a vegheat ca vinul să nu fie schimbat când este încărcat în căruţe. De atunci pentru saşi a devenit lege să facă comerţ cu oltenii numai în prezenţa unui Schmecker .

Aceasta este originea în limba română a cuvântului "şmecher", chiar dacă în timp semnificaţia ei s-a modificat.

(puţină etimologie... ardeleană...de la Ştefan, Cluj - Mulţumesc!)