Un copăcel a fost sădit de tatăl unui băiat. Copilul ţinea la copac ca la un frate şi-i purta de grijă. Copăcelul însă se îmbolnăvi şi i se veştejeau tot mai mult frunzele. Băiatul era foarte amărât din pricina aceasta şi în fiecare zi îi smulgea frunzele veştede şi-l stropea la rădăcină cu apă proaspătă din fântână. Într-o zi, copăcelul şi-a plecat vârful spre băiat şi i-a zis:
- Boala mea stă în rădăcinile mele. De aceea, dacă vrei să mă lecuieşti, să mă cauţi la rădăcină. Cât despre frunzele mele, ele vor înverzi apoi singure. Băiatul a săpat la rădăcinile copăcelului şi a găsit acolo un cuib de şobolani de pământ. După ce a stârpit toţi şobolanii, copăcelul a prins din nou putere şi viaţă.
(de la Ştefan, Cluj- Mulţumesc!)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu