Examenul de bacalaureat (a doua sesiune), 27 august 2012, - Probă scrisă – Limba şi literatura română

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat 2012
Proba E. a)
Probă scrisă – Limba şi literatura română
VARIANTA 3

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citeşte următorul text:

De-or trece anii cum trecură,
Ea tot mai mult îmi va plăcé,
Pentru că-n toat-a ei făptură
E-un „nu ştiu cum” ş-un „nu ştiu ce”.

M-a fermecat cu vro scânteie
Din clipa-n care ne văzum?
Deşi nu e decât femeie,
E totuşi altfel, „nu ştiu cum”.

De-aceea una-mi este mie
De ar vorbi, de ar tăcé;
Dac-al ei glas e armonie
E şi-n tăcere-i „nu ştiu ce”.

Astfel robit de-aceeaşi jale
Petrec mereu acelaşi drum…
În taina farmecelor sale
E-un „nu ştiu ce” ş-un „nu ştiu cum”.
(Mihai Eminescu, De-or trece anii…)

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat şi taina. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei din secvenţa: Dac-al ei glas. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul glas. 2 puncte
4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte
5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii prezente în textul citat. 4 puncte
7. Prezintă semnificaţia unei figuri de stil din textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte
9. Comentează, în şase – zece rânduri (60 – 100 de cuvinte), prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 15 – 30 de rânduri (150 – 300 de cuvinte) despre munca eficientă, pornind de la ideile sugerate de afirmaţia lui Lucian Blaga:
Trebuie să existe o anumită concordanţă între acţiuni şi planuri, dacă vrem să scoatem din ele toate roadele pe care le pot da.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate. 6 puncte

Notă! Formulările de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmaţia... / Autorul are dreptate când afirmă că...
/ Afirmaţia autorului este corectă..., neînsoţite de enunţarea propriei opinii, nu se consideră ipoteză.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de două – trei pagini (600 – 900 de cuvinte), în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-un roman studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o orientare tematică;
− ilustrarea temei romanului studiat prin două episoade/citate/secvenţe comentate;
− prezentarea a patru elemente de structură şi de compoziţie ale textului narativ, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbajul personajelor etc.);
− susţinerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema se reflectă în romanul studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct, încadrarea în limitele de spaţiu indicate – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două
pagini (600 de cuvinte) şi să dezvolte subiectul propus.


BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

VARIANTA 3

Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă
fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: a fermecat – a încântat, a atras; taina – misterul, secretul) 2x1p= 2 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (de exemplu: marchează elidarea unei vocale; redă
pronunţarea legată a două cuvinte) 2 puncte
3. construirea unui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat 2 puncte
4. câte 2 puncte pentru transcrierea fiecăruia dintre cele două cuvinte a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare (de exemplu: va plăcé, văzum) 2x2p= 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două motive literare identificate în textul dat (de exemplu: trecerea timpului, tăcerea) 2x2p= 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii din text (de exemplu: pronume la persoana I – îmi şi verbe la persoana I – petrec) 2x2p= 4 puncte
7. – 2 puncte pentru identificarea unei figuri de stil din textul dat
– prezentarea adecvată a semnificaţiei figurii de stil identificate 2 p. / prezentare ezitantă 1 p. 4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două trăsături ale genului liric (de exemplu:
transmiterea în mod direct a unor idei şi sentimente; prezenţa instanţelor comunicării lirice – eul liric)
2x1p= 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea cu exemple din text a fiecărei trăsături menţionate 2x1p= 2 puncte
9. comentarea adecvată şi nuanţată a primei strofe, în limitele de spaţiu indicate 4 p. / comentarea parţial adecvată sau nerespectarea limitelor de spaţiu indicate 2 p. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
− formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente:
ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p. / formulare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
− utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p. / utilizare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
− formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă [formulările de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmaţia... / Autorul are dreptate când afirmă că... / Afirmaţia autorului este corectă..., neînsoţite de enunţarea propriei opinii, nu se consideră ipoteză.] 2 puncte
− câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente [pro şi/sau contra] adecvate ipotezei 2x3p= 6 puncte
− câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
2x3p= 6 puncte
− formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
− respectarea normelor limbii literare şi a limitei de spaţiu indicate:
− registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
− respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;
3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
− respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;
2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
− respectarea limitelor de spaţiu indicate 1 punct

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea fiecăreia dintre cele două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o orientare tematică 2x2p = 4 puncte
– ilustrarea temei romanului studiat prin două episoade/citate/secvenţe comentate 4 puncte menţionarea temei şi ilustrarea acesteia prin două episoade/citate/secvenţe comentate 4 p. menţionarea temei şi ilustrarea printr-un episod/citat/secvenţă comentat(ă) 2 p.
simpla numire a unor scene/secvenţe sau tendinţa de rezumare sau simpla numire a temei 1 p.
− câte 1 punct pentru prezentarea fiecăruia dintre cele patru elemente de structură şi de compoziţie ale textului narativ, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume în romanul studiat 4x1p = 4 puncte
− susţinerea opiniei formulate cu argumente adecvate 4 p. / încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2 p. /
simpla enunţare a opiniei 1p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
3 puncte pentru relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante
2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă
adecvată 2 p. / vocabular restrâns, monoton 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
− încadrarea în limitele de spaţiu indicate 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini
(600 de cuvinte) şi să dezvolte subiectul propus