Toţi căscăm: când ne simţim obosiţi, înainte sau după somn, când suntem plictisiţi, când ne este foame, când nu putem să ne concentrăm. Apoi mai este adevărat că este contagios: dacă o persoana cască, poate să-l detemine pe cel din faţă să caşte, la rândul său. De ce căscăm? Ce reprezintă căscatul?
Mai ales atunci când vorbeşti în faţa unor oameni printre care unii cască, te întrebi ce i-a determinat să caşte? Discursul, atitudinea, plictiseala, oboseala, lipsa de interes?
Lucrările de psihologie au definit căscatul ca "un act respirator, declanşat în mod reflex şi însoţit de contractarea diferiţilor muşchi ai feţei, care ar avea ca funcţie să mărească oxigenarea sângelui." (Ed. Claparede, "Educaţia funcţională",p. 146) Căscatul este aproape întotdeauna însoţit de întindere, oamenii reuşind să reprime întinderea din diverse motive, mai ales contextul în care se află determină această reprimare. Psihologii consideră că fenomenul căscatului este determinat de nevoia de oxigen: "reflexul întinderii are ca funcţie să faciliteze circulaţia sângelui, în corp şi în mod special în creier, fie provocând contracţii care comprimă venele periferice şi împing sângele către inimă, fie provocând o inspiraţie intensă care are de asemenea o acţiune de accelerare a circulaţiei în vene."(idem, p.148)
Asta înseamnă că noi căscăm pentru a restabili circulaţia sângelui în creier, mai ales după somn. Înainte de somn, căscatul apare numai dacă ceva ne opreşte să ne satisfacem nevoia de somn. Căscatul apărând ca o formă de rezistenţă, o reacţie de apărare contra neatenţiei a omului obosit. Putem trage concluzia că acest act reflex al corpului uman este un semn al atenţiei şi nu al neatenţiei, o luptă împotriva neatenţiei.
Din punct de vedere psihopedagogic, Ed. Claparede pune următoarele probleme:
"1.Căscatul este un semn al oboselii reale sau al dezgustului?
2. Căscatul, în şcoală, exprima lenea, sau din contra, bunăvoinţa?
3. Căscatul în timpul unei lucrări sau în timpul unei lecţii, semnalează prostia, sau, din contra, inteligenţa?
4. Căscatul este în funcţie de individ sau de felul muncii ce trebuie sa o facă?
(Adică totdeauna aceiaşi elevi sunt cei care cască, oricare ar fi natura lecţiilor, - sau din contră, aceleaşi lecţii sunt totdeauna cele care fac pe elevi să caşte mereu?)"
Până la urmă, căscatul poate indica atenţie sau neatenţie, oboseală, lupta împotriva oboselii, lene sau interes, prostie sau inteligenţă, boală; totuşi, trebuie luaţi în discutie mai mulţi factori în momentul în care se pune verdictul cu privire la ceea ce a determinat căscatul. Astfel, pornind de la starea de sănătate, condiţii sociale, context, momentul zilei, lună, anotimp, condiţii fizice în care se desfăşoară activitatea, natura activităţii, inteligenţa elevului, se poate determina motivul real al căscatului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu