23 iun. 2011
9 iun. 2011
Bunătatea...
"Degeaba le-am avea pe toate: inteligenţa, cultura, isteţimea, supracultura, doctoratele, supradoctoratele , dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenţa, şi erudiţia, şi supradoctoratele, şi toate congresele internaţionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câştigam prin concursuri severe.
Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă şi înţelegere (…).
Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă si rafinată, e un atribut de bază al fiinţei omeneşti şi, totodată, un atribut al culturii. Bunătatea este alt nume al definiţiei dată de Aristotel omului: fiinţă socială. Fără bunătate nu putem convieţui decât în condiţii de groază şi justificând amarnica afirmaţie a lui Sarte: "ceilalţi, iată iadul!"
Există un altruism elementar exprimat prin bunătate, care este o axiomă a vieţii obşteşti.
Berdiaev spunea: pâinea pentru mine este o problema materială (bineînţeles, egoistă, vulgară), dar pâinea aproapelui meu este o datorie spirituală. (…)
Ştim că de am vorbi toate limbile şi dialectele pamântului, şi de am fi capabili să clasificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărire în toate limbile pamântului de la Gutenberg şi până astăzi, şi de am fi tobă de carte şi de erudiţie, şi de am cunoaşte întrebuinţarea tuturor termenilor specifici, tuturor ştiinţelor şi tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culţi dacă suntem nişte pizmăreţi, nişte bădărani şi nişte răi la suflet.
Că ne-o place sau nu, cultura nu este numai acumulare de cunoştinţe, ci o subţirime a caracterului, şi capacitatea de a considera bunătatea nu drept o simplă virtute desuetă şi sentimentală.
Să nu savârşim regretabila eroare de a lua drept scriitori pe simplii făcători de cărţi, şi drept oameni de cultură, pe simplii memorizatori de informaţii".
NICOLAE STEINHARDT
TEATRUL MUZICAL"FANI TARDINI" - PROGRAM
- Sâmbătă, 11 iunie, ora 18
Scenariul: Isabela Oancea Muzica : Sorin Oancea şi Eugen Dan Dragoi
Coregrafia: Păstorel Ionescu,
Scenografia: Gheorghe AndreescuRegia : Florin Melinte
Solişti: Luminiţa Vologa, Anton Mihail, Mitică Belciugan, Lucian Vlad Tatu
Soliştii şi ansamblul de balet al teatrului.
TEATRUL DRAMATIC "FANI TARDINI" - PROGRAM
- Joi 9 iunie, ora 19.00 Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Regia: Cătălin Vasiliu.
În distribuţie: Carmen Albu şi Marian Sterian.
Spectacolul este o producţie a Asociaţiei C.I.R.C.U.I.T. în colaborare cu Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galaţi.
- Vineri 10 iunie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Producţie a studenţilor Facultăţii de Teatru - Universitatea "Dunărea de Jos" Galaţi.
Regia: Andrei Grosu
Distributia: Gabriel Enache, Alexandru Ungureanu, Nicolae Banea, Carmen Moise, Alexandru Iordache, Narcisa Novac, Diana Stancu, Patricia Bojii
- Sâmbătă 11 iunie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Un spectacol de Ulf Duckelmann
Distribuţia: Vlad Vasiliu, Ciprian Braşoveanu, Petronela Buda, Tamara Constantinescu, Liliana Lupan, Gabriel Constantinescu, Lucian Pînzaru, Grig Dristaru
- Duminică 12 iunie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Regia: Cătălin Vasiliu
Distribuţia: Gheorghe V. Gheorghe, Petrică Păpuşă, Cristian Gheorghe, Aureliu Bâtcă
Frumuseţe de început de vară
zvâcnesc din când în când
ca nişte lungi picioare de păianjen-smulse
din trupul care le purta.
Dogoare.
Pământu-ntreg e numai lan de grâu
şi cântec de lăcuste.
În soare spicele îşi ţin la sân graunţele
ca nişte prunci ce sug.
Iar timpul îşi întinde leneş clipele
şi aţipeste între flori de mac.
La ureche-i ţârâie un greier.
(Lucia Blaga, Vara)
Flori de mac
În frunza de cucută amară
îmi fluier bucuriile-şi-o neînţeleasă teamă
de moarte mă pătrunde,
cum vă privesc pe malul marii de secară,
flori de mac.
Aş vrea să vă cuprind,
că, nu ştiu cum, petalele ce le purtaţi
îmi par urzite
din spuma roşie
a unui cald şi-nflăcărat amurg de vară.
Aş vrea să vă culeg în braţe
feciorelnicul avânt,
dar vi-e atât de fragedă podoabă,
că nu-ndrăznesc,
o, nici la pieptul gândurilor mele să vă strâng.
Şi-aş vrea să vă strivesc,
că sunteţi roşii, roşii
cum nu au putut să fie pe pamânt
decât aprinşi, mari stropi de sânge ce-au căzut
pe stânci
şi pe nisip în Ghetsemani de pe fruntea lui Isus,
când s-a-ngrozit de
moarte.
(Lucian Blaga, Flori de mac)
îmi fluier bucuriile-şi-o neînţeleasă teamă
de moarte mă pătrunde,
cum vă privesc pe malul marii de secară,
flori de mac.
Aş vrea să vă cuprind,
că, nu ştiu cum, petalele ce le purtaţi
îmi par urzite
din spuma roşie
a unui cald şi-nflăcărat amurg de vară.
Aş vrea să vă culeg în braţe
feciorelnicul avânt,
dar vi-e atât de fragedă podoabă,
că nu-ndrăznesc,
o, nici la pieptul gândurilor mele să vă strâng.
Şi-aş vrea să vă strivesc,
că sunteţi roşii, roşii
cum nu au putut să fie pe pamânt
decât aprinşi, mari stropi de sânge ce-au căzut
pe stânci
şi pe nisip în Ghetsemani de pe fruntea lui Isus,
când s-a-ngrozit de
moarte.
(Lucian Blaga, Flori de mac)
2 iun. 2011
Conferinţele Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională - Galaţi
Conferinţele C.J.A.P. se adresează unui public ţintă divers, şi anume - profesorilor diriginţi sau de orice specialitate, consilierilor educativi, institutori/ învăţători, părinţi, elevi, dar şi celorlalţi specialişti din învăţământul preuniversitar - profesori psihologi, profesori logopezi, profesori psihopedagogi etc.
Scopul Conferinţelor este acela de a informa, conştientiza şi consolida parteneriatul: cadru didactic - specialist, în vederea identificării metodologiilor de lucru, care să stea la baza unor abordări eficiente în lucrul cu elevii.
Scopul Conferinţelor este acela de a informa, conştientiza şi consolida parteneriatul: cadru didactic - specialist, în vederea identificării metodologiilor de lucru, care să stea la baza unor abordări eficiente în lucrul cu elevii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)