16 iul. 2012

Valea Doftanei - "Perla Doftanei"

     Spuneam in postul anterior faptul ca pe Valea Doftanei este foarte multa liniste, o atmosfera relaxanta. O varianta pentru a evita aglomeratia spre Valea Prahovei este, evident, Valea Doftanei. Un loc de vacanta in care te poti simti chiar ca in "Jocul de-a vacanta", piesa lui Mihail Sebastian: rupt de lume, de program, de mersul trenurilor, de timp, de viata reala.
     O gazda primitoare poate fi domnul Marius Richea (tel.: 0744.753.380) din satul Tesila, cel care detine pensiunea "Perla Doftanei", cea mai frumoasa din zona, dupa parerea mea. Asezata in Valea Doftanei, la 7 km de barajul Paltinu, intr-o zona superba, pensiunea Perla Doftanei pune la dispozitie: 4 dormitoare cu baie proprie, 4 dormitoare cu baie comuna, living 35 mp cu bar, sala mese 35-40 persoane, terasa 100mp, gradina,  minimarket.
      Pensiunea isi are intrarea dintr-o strada cu aspect rural comun din care observi, in primul rand, faptul ca este un magazin la intrare. Initial nu pare nimic deosebit fata de celelalte case vecine. Abia dupa ce intri in curtea vilei realizezi ca in fata portii te afli, de fapt, la partea superioara a constructiei, ea desfasurandu-se in jos, pe panta, in trepte, la fel ca si curtea amenajata cu siruri de scari din piatra insotite de jardiniere.
Masa de ping-pong este afara, in fata pensiunii.
 Pensiunea are o foarte mare terasa cu o priveliste naturala frumoasa. Mancarea este gatita ca acasa, este foarte gustoasa si foarte proaspata.
Gazda planuia ca pana la sfarsitul lui iulie 2012, sa fie gata si locul de joaca pentru copii si apoi sa puna si o piscina in marea curte din fata pensiunii. Locul de plaja deja exista langa balansoar, in fata lacului artificial in care inoata pastravii.


Camerele sunt curate, frumos amenajate, dupa gustul proprietarului, dupa cum spune chiar el. Vederea din camera, chiar din pat, este deosebita,  fiecare camera avand si balcon.

Noaptea, curtea este frumos iluminata: sunt luminite si in lac, sunt si fluturi ce-si schimba culoarea.

Valea Doftanei - Barajul Paltinu

Valea Doftanei se intinde cam la 20 de km de orasul Campina, tot pe Valea Prahovei dar fiind o zona mult mai aerisita, mai putin agomerata, in care merg oameni care chiar isi doresc sa se relaxeze.  Satele ce alcatuiesc Valea Doftanei (Traistieni si Tesila) – sunt situate in Depresiunea Tesila-Valea Neagra, la poalele de E-SE ale Muntilor Baiu si cele de V-SV ale Muntilor Grohotis, aflandu-se pe cursul superior al raului Doftana.
Barajul Paltinu este construit chiar la confluenta dintre doua parauri si raul Doftana. Se spune ca vazut de sus,  lacul de acumulare are forma unei maini cu trei degete. Barajul Paltinul este unul dintre cele mai pitoresti si atractive locuri de agrement, aflandu-se la doar cativa km deTraistieni si Tesila. Barajul Paltinu a fost dat în funcțiune în anul 1970. Este de tip arc și are o înălțime de 108 m. Lacul format prin acumulare se numește Păltinoasa.


15 iul. 2012

Somebody That I Used to Know

"Somebody That I Used to Know" este una dintre melodiile care imi plac foarte mult. In ciuda faptului ca a aparut anul trecut, pe 5 iulie 2011, in Australia si Noua Zeelanda, eu am auzit-o si a si inceput sa imi placa anul acesta, dupa ce am ascultat-o in aceasta varianta, la Romanii au talent:

La aceasta varianta nu mi-a placut inceputul dar acompaniamentul e foooaaarte tare.

Varianta celor de la Walk off the Earth este geniala, impresionanta...o simti prin toti porii!


Gotye este compozitorul si interpretul original al piesei, varianta sa o include si pe Kimbra iar videoclipul este simbolic, cei doi interpreti fiind pictati  pentru a se incadra intr-un tablou. Tablou din care Ea dispare pentru ca devine doar Somebody That I Used to Know pentru un El ce ramane in tabloul propriei vieti in care Ea nu se mai potriveste.

14 iul. 2012

Examenul de bacalaureat 2012

Proba E. a)
Probă scrisă – Limba şi literatura română
VARIANTA 4
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
     Mergând într-o zi acolo cu Pantazi, către amiazi, dădeam de o tânără, nouă necunoscută […]. La intrarea noastră, ridicând capul, roşi până în albul ochilor. Văzui atunci pe Pantazi, palid ca un mort, ducându-şi mâna la inimă: „Doamne, îl auzii şoptind, cum îi seamănă!”Făceam astfel cunoştinţa „duduii” Ilinca Arnoteanu. Ştiam că mai era o fată, cea mai mică, pe care o luase din leagăn să o crească o soră a maioresei, de la Piatra-Neamţ, văduvă cu dare de mână şi fără copii. Cei şaisprezece ani ai Ilincăi se depănaseră alintaţi în pacea acelui romantic ţinut cu zări tainice... Blajinul soare moldovenesc îi cruţase poleiala stinsă a cosiţelor şi albeaţa sidefie a pielei, aproape nefireşti amândouă […]. Părinţii erau cum nu se poate mai mândri de dânsa […]; Ilinca fusese întotdeauna premiantă întâia şi se pregătea să treacă două clase într-un an […].
     Primisem s-o ajut să-şi revadă câteva „materii” la cari se credea mai slabă. Între timp, mai vorbind şi de una-alta, m-a uimit cât de cuminte cap avea, ce sănătos judeca şi limpede. Spunându-i odată ce rar e să găseşti pe cineva care să înveţe ca dânsa numai de plăcere, îmi observă că ea învăţa cu plăcere, dar de nevoie, ca să aibă o meserie. Cum, dar nu avea să fie bogată? se ştia doar că era singura moştenitoare a mătuşii sale […]. Chiar aşa, dar averea, pe lângă că se poate pierde, nu e o piedică la o meserie; dimpotrivă. — Cu numele ei? — De ce nu? a lucra nu e o ruşine; munca înnobilează. Tocmai, cu numele ei […] avea să fie mai preţuită şi mai respectată; respectată: lucrul la care ţinea mai mult ca la orice. Numele ei, ştia bine ce i se datora şi ce-i datora: prestigiul lui, viu încă, i se revelase înainte de a-l cunoaşte. […] Da, marele nume de dregători, de cărturari şi de ctitori, ea avea să-l poarte cu demnitate; destul se întrecuseră să-l păteze surorile ei.
(Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche)
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: pacea şi a uimit. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: s-o ajut. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul inimă. 2 puncte
4. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte
5. Transcrie două cuvinte din text care aparţin câmpului semantic al familiei. 4 puncte
6. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte
7. Prezintă valoarea expresivă a verbelor la timpul imperfect din text. 4 puncte
8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
9. Comentează, în şase – zece rânduri (60 – 100 de cuvinte), următoarea secvenţă din textul dat: Făceam astfel cunoştinţa „duduii” Ilinca Arnoteanu. Ştiam că mai era o fată, cea mai mică, pe care o luase din leagăn să o crească o soră a maioresei, de la Piatra-Neamţ, văduvă cu dare de mână şi fără copii. Cei şaisprezece ani ai Ilincăi se depănaseră alintaţi în pacea acelui romantic ţinut cu zări tainice... Blajinul soare moldovenesc îi cruţase poleiala stinsă a cosiţelor şi albeaţa sidefie a pielei, aproape nefireşti amândouă […]. Părinţii erau cum nu se poate mai mândri de dânsa […]; Ilinca fusese întotdeauna premiantă întâia şi se pregătea să treacă două clase într-un an […]. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 15 – 30 de rânduri (150 – 300 de cuvinte) despre calităţile umane, pornind de la ideile sugerate de afirmaţia lui Lucian Blaga: Nu e de ajuns să ai mari calităţi; trebuie să ştii cum să le foloseşti cu rost.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi limitele de spaţiu indicate. 6 puncte
Notă! Formulările de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmaţia... / Autorul are dreptate când afirmă că...
/ Afirmaţia autorului este corectă..., neînsoţite de enunţarea propriei opinii, nu se consideră ipoteză.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de două – trei pagini (600 – 900 de cuvinte) în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
− evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
− prezentarea a două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul studiat;
− ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.);
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct, încadrarea în limitele de spaţiu indicate – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini (600 de cuvinte) şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM DE EVALUARE
· Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru numirea fiecărui sinonim pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: pacea –liniştea, armonia; a uimit – a impresionat, a surprins) 2x1p= 2 puncte
2. explicarea rolului cratimei în secvenţa indicată (de exemplu: marchează elidarea unei vocale; redă pronunţarea într-o singură silabă a două cuvinte) 2 puncte
3. construirea unui enunţ în care se foloseşte corect o locuţiune/expresie cu substantivul indicat 2 puncte
4. menţionarea tipului de perspectivă narativă (de exemplu: perspectivă subiectivă) 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru transcrierea fiecăruia dintre cele două cuvinte din câmpul semantic indicat (de exemplu: părinţii, soră) 2x2p= 4 puncte
6. câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două motive literare identificate în textul dat (de exemplu: munca, demnitatea) 2x2p= 4 puncte
7. prezentarea adecvată a valorii expresive a verbelor la timpul imperfect din text 4 p. / prezentare schematică 2 p.4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două trăsături ale genului epic, prezente în textul dat (de exemplu: folosirea naraţiunii ca mod de expunere dominant; prezenţa instanţelor comunicării narative –narator, personaj) 2x1p= 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea cu exemple din text a fiecărei trăsături menţionate 2x1p= 2 puncte
9. comentarea adecvată şi nuanţată a secvenţei citate, în limitele de spaţiu indicate 4 p. / comentarea parţial adecvată sau nerespectarea limitelor de spaţiu indicate 2 p. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
− structura discursului de tip argumentativ:
− formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între cele trei componente: ipoteza, enunţarea şi dezvoltarea argumentelor, concluzia 4 p. / formulare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
− utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi) 4 p. / utilizare parţial adecvată 2 p. 4 puncte
− conţinutul argumentării:
− formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă [Formulările de tipul Sunt/nu sunt de acord cu afirmaţia... / Autorul are dreptate când afirmă că... / Afirmaţia autorului este corectă..., neînsoţite de enunţarea propriei opinii, nu se consideră ipoteză.] 2 puncte
− câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente [pro şi/sau contra] adecvate ipotezei 2x3p= 6 puncte
− câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre argumentele enunţate
2x3p= 6 puncte
− formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
− respectarea normelor limbii literare şi a limitei de spaţiu indicate:
− registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
− respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfosintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.;3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
− respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.;2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
− respectarea limitelor de spaţiu indicate 1 punct
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conţinut – 16 puncte– evidenţierea adecvată şi nuanţată a două trăsături ale textului poetic studiat, care fac posibilă încadrarea într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau orientare tematică 4 puncte
· câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei trăsături care face posibilă încadrarea într-un curent
cultural/literar, într-o perioadă sau orientare tematică 2x1p= 2 puncte
· câte 1 punct pentru evidenţierea adecvată şi nuanţată a fiecărei trăsături menţionate 2x1p= 2 puncte
− câte 2 puncte pentru prezentarea nuanţată a fiecăreia dintre cele două imagini/idei poetice, relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul studiat 2x2p= 4 puncte
− câte 1 punct pentru ilustrarea fiecăruia dintre cele patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume 4x1p= 4 puncte
−  susţinerea opiniei formulate cu argumente adecvate 4 p. / încercare de susţinere a opiniei sau schematism 2 p. / simpla enunţare a opiniei 1p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
−
organizarea ideilor în scris 3 puncte
· 3 puncte pentru text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică
· 2 puncte pentru text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică
· 1 punct pentru text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· 3 puncte pentru relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare,
formulare de judecăţi de valoare relevante
· 2 puncte pentru relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient demconvingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante
· 1 punct pentru relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă
adecvată 2 p. / vocabular restrâns, monoton 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori: 2 p. / 2 erori: 1 p. / 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
− aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea 1 punct
− încadrarea în limitele de spaţiu indicate 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum două pagini
(600 de cuvinte) şi să dezvolte subiectul propus.

Bacalaureat 2012, Galati

In Galati, (potrivit reprezentantilor ISJ Galati) dupa sustinerea examenului de bacalaureat, inainte de contestatii:
- 45,09 % promovabilitate 2012
- 35,7 % promovabilitate 2011