SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

GALATI , etapa locală, 18 februarie 2012
CLASA a X-a Varianta 2

Toate subiectele sunt obligatorii
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute
Total: 180 de minute
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total punctaj : 120 de puncte
Citeşte cu atenţie textele de mai jos (A şi B):

A.     “Adunându-se boierii, 47 la număr, Lăpuşneanul se pune în capul mesii, având în dreapta pre logofătul Trotuşan şi în stânga pre vornicul Moţoc. Începură a zice din surle; şi bucatele se aduseră pe masă.

     În Moldavia, pe vremea aceea, nu se întrodusese încă moda mâncărurilor alese. Cel mai mare ospăţ se cuprindea în câteva feluri de bucate. După borşul polonez, veneau mâncări greceşti ferte cu verdeţuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc, şi, în sfârşit, fripturile cosmopolite. Pânza mesii şi şervetelele erau de filaliu ţesute în casă. Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile şi păharele erau de argint. Pe lângă părete sta aşezate în rând mai multe ulcioare pântecoase, pline de vin de Odobeşti şi de Cotnar, şi la spatele fieştecăruia boier dvorea câte o slugă, care dregea. Toate aceste slugi erau înarmate.

     […] Acum era aproape a se scula de la masă, când Veveriţă râdică păharul şi închinând zise :

     - Să trăieşti întru mulţi ani, măria ta! să stăpâneşti ţara în pace, şi milostivul Dumnezeu să te întărească în gândul ce ai pus de a nu mai strica pre boieri şi a bântui norodul …

     N-apucă să sfârşească, căci buzduganul armașului lovindu-l drept în frunte, îl coborî la pământ.

     -A! voi ocărâţi pre domnul vostru! strigă acesta; la ei, flăcăi!

     În minut, toţi slujitorii de pe la spatele boierilor, scoţând junghiurile, îi loviră; şi alţi ostaşi, aduşi de căpitanul de lefecii, intrară şi năpustiră cu sabiile în ei. Cât pentru Lăpuşneanul, el luasă pre Moţoc de mână şi se trăsesă lângă o fereastră deschisă, de unde privea măcelăria ce începuse. El râdea; iar Moţoc, silindu-se a râde ca să placă stăpânului, simţea părul zburlindu-i-se pe cap şi dinţii săi clănţăind. Și cu adevărat era groază a privi această scenă sângeroasă. Închipuiască-şi cineva într-o sală de cinci stânjeni lungă şi de patru lată, o sută şi mai mulţi oameni ucigaşi şi hotărâţi spre ucidere, călăi şi osândiţi, luptându-se unii cu furia desnădejdei şi alţii cu aprinderea beţiei. Boierii, neavând nicio grijă, surprinşi mişăleşte pe din dos, fără arme, cădeau făr-a se mai împotrivi.“

(Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul )

B.     “Aceste vorbe ajunseră până la urechile lui Mihnea şi puţin dupe aceea el pofti la masă pre câţi auzise c-ar fi grăit asa.

      […] Această tăcere fu întreruptă de medelnicerii ce aduseră pe masă, în sahane de argint, un morman de pilaf alb şi fumegos.

      -Poftiţi, luaţi, boieri! – le zise Domnul, şi fiecare, pe rând, turnă cu lingura din sahan; însă abia apucaseră să ia în gură şi s-amestece, când toţi, strâmbându-se ca de durere de măsele, aduseră mâna la gură şi-şi scuipară pe tipsii dinţii lor împreună cu boabe de mărgăritar. Unii, de durere, umblau să se scoale de la masă.

     -Staţi pe locuri, boieri!- strigă atunci Mihnea cu glas tare. - Ci, nu vă zăticniţi din gustare! Fie-vă aceasta numai pildă la zisele mele de adineaori, ce le-aţi încuviinţat cu gândul şi cu graiul; fie-vă drept învăţătură, ca nu doare cumva să pohtiţi la bogăţii ca la vreun bine mare. Ispitele lumii sunt multe şi de tot felul, dar nu sunt spre folosul omului; averea ademeneşte pe om, ş-apoi îl scârbeşte; aşa şi bobul de mărgăritar, e mai mare şi mai cu preţ decât bobul de orez, dar sparge dinţii. […] Ei! Spuneţi acuma, boieri domnia-voastră, nu-i aşa că avuţiile-s amăgitoare?

     Si la aceste din urmă cuvinte, un zâmbet batjocoritor i se juca pe buze, iar logofătul Stoica, râzând înghesuit de strâmbările bieţilor ştirbiţi, se mira în gura mare cum de nu i s-a întâmplat şi lui să dea peste un bob de mărgăritar în pilaf, şi,cu o slugarnică viclenie, făcea mare haz de gluma înrăutăţită a stăpânului său.

     Cu atâta se sfârşi ospăţul, dar Mihnea pricepu că sfiala intrase în inimile boierilor […].”

(Alexandru Odobescu, Mihnea –Vodă cel Rău )

A. LECTURA – 80 de puncte
I.Inţelegerea textului ( 16 puncte )
1. Numește două modalităţi ale narării implicate în ambele texte ...........................................4 puncte
2. Precizează, într-un text de maximum 10 rânduri, particularităţi specifice prozei de evocare istorică existente în fragmentele suport..................................................................................... 12 puncte

II. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)
Redactează un eseu de cel puţin 30 de rânduri, în care să reliefezi specificul limbajului prozei narative (mărci ale prezenţei naratorului, limbajul personajelor, registre stilistice).
III.Scriere imaginativă ( 25 de puncte)
Redactează, în 20-25 de rânduri, un posibil deznodământ al unuia dintre textele suport.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele: înlănţuirea coerentă a secvenţelor narative; păstrarea elementelor de conţinut specifice textului ales; utilizarea naraţiunii ca mod de expunere; alegerea unui final original, evident diferit de cel consacrat prin opera selectată.
Redactare ( 14 puncte )
Redactare – pentru ambele compuneri ( II şi III ) vei primi 14 puncte repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul -3 puncte;coerenţa textului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte (0-1 greşeli – 3 puncte; 2-3 greşeli - 2 puncte; 4 greşeli- 1p; peste 4 greşeli – 0 p); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 3 puncte.

B. PRACTICA RATIONALA SI FUNCTIONALA A LIMBII (10 puncte )
1. Motivează repetarea substantivului “ boieri” în replicile domnitorului Mihnea (textul B) ....4 puncte
2. Comentează componenta paraverbală/nonverbală care completează portretul unuia dintre personajele implicate în naraţiune ( la alegere )..................................................................6 puncte

C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII ( 20 de puncte)
1. Transcrie, din textul B, un enunţ cu caracter aforistic /moralizator ................................... 6 puncte
2. Prezintă semnificaţia verbelor din structura ”iar logofătul Stoica, răzând înghesuit de strâmbările bieţilor ştirbiţi”................................................................................................................ 6 puncte

3. Explică, în cel mult 6 rânduri, predominanţa /funcţionalitatea grupului nominal în alineatul al doilea din textul A..................................................................................................................... 8 puncte