Speranţa

 Pe 23.01.2011, în  emisiunea de pe TVR1 ce a avut ca temă "Speranţa", a avut loc un plăcut şi interesant dialog între Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu . Din acest dialog am spicuit câteva afirmaţii care îi aparţin lui Andrei Pleşu, fără pretenţia de a sintetiza discursurile celor doi, dar notând câte ceva din ceea ce m-a impresionat sau mi-a plăcut:

- "Viaţa nu e o coregrafie de zâne..."

- "speranţa nu e o virtute nerealistă"

- "dacă speranţa se cuplează numai cu ceea ce înseamnă realitate imediată, ai toate şansele să sfârşeşti în dezamăgire pentru că, în general, realitatea imediată nu face fată la infuzia de sperantă pe care noi o introducem în ea."

- "să nu confundăm idealurile cu scopurile..."

- "în materie de speranţă, trebuie să ai mereu conştiinţa că realitatea şi lumea nu sunt lor însele suficiente...lumea nu e destul."

- În speranţa de tip religios identificăm două teme: a răbdării (a aşteptării) şi a asistenţei (a ajutorului). În speranţa laică eşti singur cu tine, "tu în drum spre ţintă".. În speranţa de tip religios "şi ţinta spre care mergi vine spre tine, lucrurile devin o întîlnire, realizarea speranţei e o întîlnire, nu e doar efortul tău solitar şi, eventual, disperat."

- "Nevăzutul nu este o nebuloasă pasivă...Nevăzutul, în spaţiul religios, e o realitate dinamică care se manifestă, care se aude, care intervine, care cheamă, este o instanţă enorm activă; trebuie doar să ai urechi de auzit ca să reacţionezi  la acest aşa-zis  Nevăzut."

- "Să ieşi din perimetrul lui aici...dacă e sa te raportezi la un Dincolo, ai nevoie de virtuţi care în sine sunt foarte importante: una e răbdarea, una e curajul, alta e încrederea; cu încredere, cu curaj, cu răbdare lucrurile se pot construi, iar faptul că acest Dincolo e decisiv spune ceva,  totuşi, despre conştiinţa chiar a celor care nu-l conştientizează ca atare; toţi ne raportăm la moarte, la suferinţă, la ce-o fi dincolo."

- "Nu există speranţă fără încredere, fără curaj şi fără efort!"

Roadele ascultării

     "La un părinte bătrân a venit un tânăr care i-a cerut să-i fie ucenic. După ce l-a refuzat de mai multe ori, pentru a-i încerca voinţa şi sinceritatea dorinţei, cât şi smerenia, părintele l-a primit. Vorbindu-i despre ascultare şi puterea acesteia în dobândirea vieţii celei înalte, părintele i-a cerut să-i făgăduiască ascultare deplină întru toate, iar mai apoi i-a rânduit ucenicului un loc liniştit spre petrecere.

     Peste câteva zile, bătrânul a luat un toiag uscat, l-a înfipt în pământ şi i-a cerut tânărului său ucenic să-l ude zilnic, zicându-i:

     - În toate zilele să-l uzi cu apă, până ce va înfrunzi şi va face roade.

      Faţă de locul unde vieţuiau ei, izvorul era atât de departe încât ucenicul trebuia să plece după apă dis de dimineaţă, ca să apuce să se întoarcă până la lăsatul serii. Timp de trei ani, ucenicul cel cu ascultare sfântă a făcut ceea ce părintele său îi ceruse, fără să întrebe nimic, fără să cârtească, fără să obosească, şi având multă încredere în bătrânul său.

     După trei ani, toiagul cel uscat al bătrânului a înmugurit, a înverzit şi a făcut roade. "
(De la Ştefan, Cluj)

Teatrul Dramatic "Fani Tardini" - program

Joi, 13 ianuarie, ora 19, Sala Studio

• Cinci dimensiuni feminine, de Tamara Constantinescu după texte de Eugène Ionesco. One-woman-show de/cu Tamara Constantinescu

Vineri 14 ianuarie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

• Hora iubirilor, de Arthur Schnitzler ;    

Regia artistică şi scenografia: Tino Geirun
Distribuţia: Oana Preda Gheorghe, Ciprian Braşoveanu, Gabriel Constantinescu, Stelian Stancu, Dan Căpăţână, Vlad Vasiliu

Sâmbătă, 15 ianuarie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

• Petrecerea, de Harold Pinter

Regia: Cătălin Vasiliu
Distribuţia: Liliana Lupan, Corina Căpăţână, Stelian Stancu, Gabriel Constantinescu, Ciprian Braşoveanu, Dan Căpăţână.

Duminică, 16 ianuarie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

• Visezi ,de Jean Claude Grumberg

Regia: Cătălin Vasiliu

Distribuţia: Lucian Pînzaru, Dan Căpăţână, Gheorghe V. Gheorghe, Carmen Albu, Gabriel Constantinescu, Svetlana Friptu, George Breaban, Aurelian Mihalache, Mihai Luchiacenco, Carmen Frunză, Valentin Dumitru.

Teoria inteligenţelor multiple - Multiple Intelligences Theory

Autorul Teoriei inteligenţelor multiple, Howard Gardner, profesor de teoria cunoaşterii, educaţie şi psihologie la Universitatea Harvard, propune o nouă viziune, în opooziţie cu teoriile tradiţionale, despre inteligenţă. Iniţial, Gardner a identificat  şapte tipuri de inteligenţă:
1. Inteligenţa verbal-lingvistică
2. Inteligenţa logico-matematică
3. Inteligenţa vizual-spaţială
4. Inteligenţa corporal-kinestezică
5. Inteligenţa muzical-ritmică
6. Inteligenţa interpersonală
7. Inteligenţa intrapersonală
Inteligenţa interpersonală şi cea intrapersonală sunt considerate tipuri diferite de inteligenţă, însă ele delimitează  ceea ce s-a numit Inteligenţă Emoţională. 8.Inteligenţa naturalistă reprezintă este cea de-a opta tipologie de inteligenţă, în viziunea lui Gardner.
9.Inteligenţa existenţială (în curs de definire)
Gardner a realizat o critică a teoriilor tradiţionale asupra inteligenţei, el considerând că inteligenţa nu este unică şi nu se poate măsura prin testele de inteligenţă standard care determină coeficientul de inteligenţă, IQ (Intelligence Quotient).
Pe site-ul Birmingham Grid for Learning am găsit un test cu ajutorul căruia se poate afla ponderea tipurilor de inteligenţă la fiecare individ în funcţie de sex, vârstă, zonă cultural-geografică.
 Graficul de mai jos ilustrează  rezultatul mediu obţinut de femeile de 19 şi peste 19 ani din România :

Acest grafic reprezintă media rezultatelor obţinute de bărbaţii de 19 şi peste 19 ani din România :

Ipostazele soţiei...în viziunea soţilor

1. La început, soţia e ca REAL ..."Fără egal".

2. După un timp, soţia e precum CORA ... "Ştii de ce revii".

3. Apoi e precum KAUFLAND..."Nu găseşti alta mai ieftină".

4. În cele din urmă, soţia ajunge precum CARREFOUR ... "Dacă găseşti alta mai ieftină, îţi returnăm de 10 ori diferenţa"!