Hora iubirilor

Piesa “Hora iubirilor”, în original, "Der Reigen", a fost publicată în anul 1900. Arthur Schnitzler (1862- 1931), autorul piesei, scriitor și dramaturg austriac, a fost considerat cel mai important reprezentant al Modernității vieneze.

„Schnitzler a fost catalogat drept pornograf după apariția piesei Reigen, în care zece cupluri, aparținând diverselor pături sociale, sunt puse în scenă dezvăluindu-și impresiile și sentimentele înainte și după actul sexual, piesa debutând și încheindu-se cu o prostituată. Scandalul iscat de această piesă de tatru a primit din partea criticilor o avalanșă de invective profund antisemite. Scrierile lui Schnitzler vor fi calificate mai târziu de Adolf Hitler ca fiind obscenități evreiești.”(wikipedia)
Premiera piesei, la teatrul din Galaţi, a avut loc chiar în luna octombrie a acestui an.

Regia artistică și scenografia îi aparţin lui Geirun Ţino iar din distribuţie fac parte actorii Oana Preda Gheorghe, Ciprian Braşoveanu, Gabriel Constantinescu, Stelian Stancu, Dan Căpăţână şi Vlad Vasiliu.

Urmarind piesa jucată pe scena dramaticului gălăţean realizăm faptul că nu există un subiect în sensul clasic al cuvântului, nu identificăm un conflict evident și modalitatea de rezolvare a acestuia. Se identifică o stare de fapt: viaţa femeii uşoare care se oferă oricui, indiferent de statutul social sau de reala sau aparenta moralitate. Se oferă ispitind bărbaţi de la soldaţi abstinenţi până la aristocraţi cu morgă de intelectuali moralişti. Femeia uşoară care speră în îmbunătăţirea condiţiei sale, însă care cu cât trece timpul mai mult se afundă în mocirla unei societăţi dominate de aparenţe, de norme morale făcute parcă pentru a fi încălcate sub impulsul instinctelor.
Apar și câteva, destul de puţine, elemente comice, eclipsate tragismul dominant; comici sunt, de fapt, cei care apelează la serviciile fetelor, inconştienţi de ridicolul lor.

Din punctul meu de vedere, deşi nu am văzut să fie scris pe vreundeva, piesa ar trebui interzisă celor care au nu au împlinit măcar 16 ani. De ce? Pentru că spectacolul include scene erotice, sexualitate mai mult sau mai puţin exprimată artistic, mai mult sau mai puţin explicit.

Nu o consider una dintre cele mai bune piese jucate la Galaţi de actorii dramaticului; este monotonă, monotonia fiind ruptă de chilotii lăsaţi în vine, de fustele ridicate sau de pantalonii descheiaţi sau chiar lăsaţi în vine. Unele scene (si nu spun asta pentru ca as fi o puritana) mi s-au parut jenante, mai ales că în sală erau și elevi care tot chicoteau de era necesar să stea câţiva plasatori de "straja" ca să menţină liniștea.