Concert Simfonic extraordinar (realizat în colaborare cu Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România)
Cu prilejul aniversării a 90 de ani de la înfiinţarea societăţii compozitorilor români
Solist: Daniel Podlovschi( Bucuresti)
Dirijor: Stefan Novak ( Satu Mare)
În program:
Viorel Munteanu- Glasurile Putnei
Eduard Caudella - concert pentru vioară si orchestra
George Enescu- Suita I
Duminica 7 noiembrie ora 18.00 în sala teatrului România
Se întorc românii acasă Spectacol muzical coregrafic de divertisment
Texte : Isabela Oancea si Luminita Panaitopol
Aranjamente muzicale si orchestratii: Nicolae Mantu
Regia artistică: dr. Florin Melinte
“Se întorc romanii acasa” .... o tema de actualitate pe care am preluat-o si noi într-un plan artistic. Petrecerea organizată cu ocazia sărbătoririi nunţii de aur de o familie cum sunt multe altele în tara noastră, ne oferă ocazia de a trece în revista, muzica si obiceiurile popoarelor de unde vin invitaţii: Spania, Grecia, America sau... Patagonia, o regiune îndepărtată si necunoscută din America de Sud unde au ajuns neamurile ţigăneşti.
Vineri 5 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Hotelul celor două lumi, de Eric Emmanuel Schmitt
Regia: Cristian Gheorghe
Distribuţia: Aureliu Bâtcă, Grig Dristaru, Lucian Pînzaru, Ana Maria Ciucanu, Carmen Albu, Oana Preda Gheorghe, Elena Negoiţă, Carmen Frunză, Marian Tănase.
Sâmbătă, 6 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini":
Magnum Mophtologicum, după I.L. Caragiale
Regia: Dan Stoica
Distribuţia: Ciprian Braşoveanu, Florin Toma, Dan Căpăţână, Grig Dristaru, Petrică Papuşă, Svetlana Friptu, Cristina Uja, Oana Preda Gheorghe, Veronica Papuşă, Ana Maria Ciucanu, Stelian Stancu, Lică Dănilă, Elena Negoiţă, Iulian Costea, Aurel Mihalache, Valentin Dumitru, Marian Tănase, Mihai Ursache.
Duminică, 7 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"
Petrecerea, de Harold Pinter
Regia: Cătălin Vasiliu
Distribuţia: Liliana Lupan, Corina Căpăţână, Stelian Stancu, Gabriel Constantinescu, Ciprian Braşoveanu, Dan Căpăţână.
Am vrut să văd un film. Mi-am făcut, cu chiu cu vai, pe bucaţele, timp şi ce-am găsit în calculator a fost “Ondine”(2009). După denumire mă aşteptam să intru într-o lume imaginară plină de fiinţe imaginare cu tot felul de calităţi, puteri nemaipomenite.
Doar ce-a început filmul şi m-am trezit în faţă cu un Collin Farrel în rolul lui Syracuse, un pescar pe un vaporaş nu tocmai mitic ba chiar foarte real şi contemporan. Acesta, un alcoolic (motiv pentru care a şi fost “alintat” Circus) ce nu a mai băut de aproape trei ani, are o fetiţă , Annie, care se afla în îngrijirea fostei soţii a lui Syracuse, şi ea, acoolică. Ceea ce l-a determinat să se lase de băut a fost tocmai gândul că cineva trebuie să fie treaz, în stare să aibă grijă de fata bolnavă de rinichi, nevoită să meargă într-un scaun cu rotile şi să facă frecvent dializă pentru a supravieţui.
Mă gândesc apoi că trebuie să existe vreun artificiu artistic ce-are să mă trimită în acea lume pe care o aşteptam.. Apare ceva: pescarul nostru trist, abstinent, urmărit de nenoroc, prinde într-o zi în plasa pentru peşti (mai mereu goală)…o fată. Iniţial are impresia că a găsit un cadavru, însă relizează că fata trăieşte. Când îşi revine, fata îi explică faptul că nu vrea să fie văzută şi construieşte o aură misterioasă în jurul său. Pescarul o adăposteste într-o casă ce aparţinuse mamei sale şi are senzatia că un cântec al fetei îl ajută să prindă mai mult peşte.
"Curiouser and curiouser,"e vorba repetată de Annie (inspirată din cartea despre Alice în tara minunilor a lui Lewis Carroll), acum cu rezonanţe şi în mintea tatălui. Syracuse îi povesteşte preotului ce i s-a întîmplat, sub titlul de mărturisire, discurs punctat de umor irlandez, şi apoi îi spune fetiţei sale totul sub titlul de poveste, Annie, o fetiţă cu foarte multă imaginaţie, interesată de lumea imaginară a cărţilor, a miturilor, deja vede în cea pe care o numea tatăl său Ondine, o fiinţă acvatică, o “selkie”( 'In Irish folklore, there are many stories about creatures who can transform themselves from seals to humans. These beings are called selkies.’/ În folclorul irlandez există multe poveşti despre nişte creaturi ce se pot transforma din foci în oameni. Aceste fiinţe sunt numite selkies.) Aşa că începe să creadă că ceva minunat (“something wonderful or terrible”) urmează să se întîmple: un miracol pentru ea şi tatăl său.
Realitatea este alta: tânăra, Ondine, este de fapt Ioana, o bună înotătoare din România, folosită de un Traficant pentru a transporta droguri. Ajunsese în apă în încercarea de a-l salva pe “peştele” său de poliţie, ducând cu ea un pachet cu droguri. Acum era căutată pentru a se recupera pachetul. Ceea ce credea Annie că îngropaseră în pământ, pielea de focă, era de fapt coletul cu droguri.
Dorinţa lui Syracuse şi a fetiţei lui de a-şi schimba viaţa ii fac să vadă denaturat realitatea, să vadă minuni şi fiinte miraculoase în banala realitate. Cu toate acestea, dorinţa se pare că li se îndeplineşte: Ioana scapă de urmăritor, este luată în căsătorie de Syracuse iar pentru Annie se găseşte o persoană compatibilă pentru transplant.
Un film drăguţel dar nu l-aş mai vedea a doua oară.
Universitatea "Dunărea de jos"
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Examen pentru obţinerea gradului II în învăţământ (profesori)
Limba şi literatura română şi metodica predării acesteia Subiecte:
I. Romanul interbelic românesc. Direcţii, reprezentanti, formule şi structuri romanesti.
II. Se dă textul:
"- Aşa-i că s-a diochet vremea? zise unul dintre plăieşi oftând. Mă mieram eu să fi mâncat lupul iarna asta aşa de în pripă. De la Înţărcători am prăpădit drumul. De-acum s-o luăm de-a chioara, şi unde ne-a fi scris, acolo vom ieşi.
- I-auziţi glasul unui cucoş, zise celălalt plăieş. Haideţi să apucăm într-acolo şi poate să ieşim în sat undeva." (Ion Creangă).
Se cere:
1) Extrageţi propoziţiile necircumstanţiale şi arătaţi felul lor.
2)Reorganizaţi structura frazei a doua, astfel încât, păstrînd sensul, propoziţia subordonată să fie o subiectivă.
3)Faceţi analiza morfo-sintactică a cuvintelor evidenţiate în text prin cursive.
4)Analizaţi formele de viitor din text.
5)Indicaţi şi exemplificaţi cel puţin trei valori gramaticale (omonime gramaticale) ale formei o, care să fie altele decât valoarea din text a acestei forme.
6)Extrageţi locutiunile din text şi precizaţi valoarea lor morfologică.
7)Indicaţi(prin sinonime sau parafraze) sensurile din text ale verbelor a prăpădi şi a apuca. Găsiţi alte două sensuri ale acestora şi actualizaţi-le în câte un enunţ.
8)Oferiţi cel puţin trei argumente prin care să susţineti caracterul oral şi popular al textului.
III. Evidenţiaţi rolul metodelor interactive în procesul de predare-învăţare-evaluare. Daţi trei exemple în acest sens.
