TEATRUL DRAMATIC "FANI TARDINI" - PROGRAM

• Vineri, 24 februarie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini" 

Conu' Leonida faţă cu reacţiunea de Ion Luca Caragiale
Regia: Cătălin Vasiliu

Distribuţia: Gheorghe V. Gheorghe, Petrică Păpuşă, Cristian Gheorghe, Aureliu Bâtcă

• Sâmbătă , 25 februarie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

Fiarele (comedie feroce) de Virgil Tănase
Regia artistică: Virgil Tănase.
Distribuţia: Cristian Gheorghe, Cristina Uja, Dan Căpăţână, Ciprian Braşoveanu, Stelian Stancu, Petronela Buda, Vlad Vasiliu, Ana Maria Ciucanu, Vasile Dănilă, Elena Ghinea, Mihuţ Niţa/ Vlad Augustin Chioralia

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

GALAŢI , etapa locală, 18 februarie 2012
CLASA a XII-a Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute.
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute.
Total: 180 de minute.
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total: 120 de puncte
Citeşte cu atenţie textele de mai jos:
A.
„Tu mă priveşti cu marii ochi, cuminte;
Te văd mişcând încet a tale buze,
Şoptind ca-n vis la triste, dulci cuvinte.
Urechea mea pândeşte să le-auză
¬Abia-nţelese, pline de-nţeles ¬
Cum ascultau poeţii vechi de muză.
În ochii tăi citeam atât eres,
Atâta dulce-a patimei durere,
Că-n suflet toată, toat-o am cules.
Vorbirea ta mi-i lamura de miere,
În ochii tăi de visuri e un chaos,
Şi-atât amor c-auzi pân’ şi-n tăcere.
Frumosul chip în voluptos repaos
Pătruns-au trist şi dulce în cântare-mi.
Fiinţa ta gândiri-mi am adaos.
Căci numai tu trăieşti în cugetare-mi.
A ta-i viaţa mea, al tău poemul,
Cum le inspiri tu poţi să le şi sfaremi.
Nu crede tu că eu sunt cuiva emul
Când cântul meu se-mbracă fel de fel:
Ici în terţine suspinând, vedemu-l,
Dincolo el oftează în gazel,
Acelaşi e, deşi mereu se schimbă,
De tine-i plin, de tine-mi zice el...
Alege forme dulci din orice limbă:
Acuma-l vezi îmblând cărare dreaptă,
Acum pe-a lui Firdusi cale strâmbă.
Dar orişicând el alta nu aşteaptă
Decât ca ţie, suflete, să-ţi placă,
Tu să-l aprobi cu gura înţeleaptă.
În mii costume astfel se îmbracă,
Şi ca s-atragă dulcea ta zâmbire
Minuni, de vrei, sărmanul o să facă...
Ş-acuma-l vezi, cu-a lor ademenire
L-au dus pe-alături dulcile terţine,
Uitând ce-a vrut să-ţi spuie-n aste şire.
Au vrut să-ţi spuie că e plin de tine,
Că de-al tău farmec ritmul său foieşte,
C-a sale gânduri de zâmbiri sunt pline.
Ş-astfel pe mine el mă stăpâneşte...
Adună-n versuri ale mele zile
Şi-n strofe le-a legat grădinăreşte.
În poala ta zvârlind aceste file.”
(Mihai Eminescu, Tu mă priveşti cu marii ochi...)
B.
„A fost cândva pământul nostru străveziu
ca apele de munte-n toate ale sale,
în sine îngânând izvodul clar şi viu.
S-a-ntunecat apoi lăuntric, ca de-o jale,
de bezne tari ce-n niciun grai nu se descriu.
Aceast-a fost când o sălbatică risipă
de frumuseţi prilej dădu întâia oară
păcatului să-şi facă pe sub arbori cale?
Nu pot să ştiu ce-a fost prin vremi, odinioară,
ştiu doar ce văd: sub pasul tău, pe unde treci
sau stai, pământul înc-o dată, pentr-o clipă,
cu morţii săi zâmbind, se face străveziu.
Ca-n ape fără prunduri, fabuloase, reci,
arzând se văd minuni - prin lutul purpuriu.”

(Lucian Blaga, A fost cândva pământul străveziu)

A. LECTURA (80 de puncte)
I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)
1. Precizează un element de construcţie a discursului liric prezent în cele două texte. 4 puncte
2. Explică rolul elementelor livreşti în cele două creaţii poetice. 12 puncte
NOTĂ livresc - adj. întemeiat numai pe cele citite în cărţi; (despre cuvinte, expresii) folosit numai în cărţi (< fr. livresque)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)

Redactează o compunere de 30-40 de rânduri, în care să prezinţi modul în care se structurează viziunea despre iubire în cele două texte suport.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere cunoştinţele tale despre opera celor doi poeţi şi observaţia critică următoare: « Ca şi în cazul lui Eminescu, în persoana lui Blaga avem un mare organicist care se modelează după necesităţile spontane ale firii şi care ascultă numai de adevărul lăuntric al inimii şi cugetului. [...] Sub îndemnuri ardente, stimulate de Dionisos (un Dionisos nietzschean, fireşte), eul blagian îşi exteriorizează — titanian — flăcările vegetale, amarul tinerelor sale patimi, sufletul rimbaldian, incendiat solar şi lunar, care sunt toto¬dată şi patimi venite din adâncul ancestral, nespus de dezmărginit şi simpatizând totodată blând-fratern cu lumea. Deschi-derea e totală, naturală, irezistibilă. De fapt, sunt mai multe deschideri: spre cer (totu-i cer, cer, cer, la Blaga, după cum la Mallarmé e, într-un moment, azur, azur, azur!), spre natură, spre iubire, spre adâncuri. Sunt înseşi deschiderile Fiinţei spre ea însăşi, sub semnul — însă — al cunoaşterii paradisiace, al îmbrăţişării frenetice şi dezinteresate a lucrurilor, al în¬tâmpinării simpatetice a întregii „corole de minuni a lumii”. Regimul solar al simţurilor (şi viziunii) se înstăpâneşte într-un asemenea univers, iar nocturnul apare doar pentru a spori adâncimile păgâne ale patimilor. Lumina — deplin suverană — nu e surprinsă în chip impresionistic ca substanţă undui¬toare ce revelă momentele universului: ea este chiar lumina dintâi creatoare de lume. Eul blagian se luminează anume cu o astfel de lumină pură, cu lumina din lumină. » (Mihai Cimpoi, Lucian Blaga. Paradisiacul, lucifericul, mioriticul, Editura Dacia, 1997)

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Redactează un eseu de cel puţin 30 de rânduri care să conţină sintagma „izvodul clar şi viu” (din textul B) şi în care să-ţi exprimi viziunea despre rostul omului pe pământ.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele:
- formularea unui titlu sugestiv;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- folosirea propoziţiei date în cuprinsul eseului;
- exprimarea şi susţinerea viziunii despre destin;
- crearea unui eseu original.
Redactare (14 puncte)
REDACTARE: pentru ambele compuneri - II şi III: vei primi 14 puncte repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 3 puncte, registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 3 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte (0-1 greşeli – 3 p; 2-3 greşeli -2p; 4 greşeli – 1 p; peste 4 greşeli -0 p); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 3 puncte;

B. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte)
1. Prezintă modul în care se realizează subiectivitatea discursului în textele A şi B. 4 puncte
2. Explică semnificaţia câte unei comparaţii din textele date. 6 puncte
C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte)
1. Explică sensul cuvântului minuni în cele două poezii-suport. 6 puncte
2. Explică valoarea expresivă a două adverbe folosite în textul A. 6 puncte
3. Motivează, într-un text de 6-10 rânduri, folosirea gerunziului în textul B. 8 puncte

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

GALAŢI , etapa locală, 18 februarie 2012
CLASA a XI-a Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute.
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute.
Total: 180 de minute.
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total: 120 de puncte

Citește cu atenție textele de mai jos :
a) ”Ștefan-vodă cel Bun, când s-au apucat să facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul Ștefan-vodă dintr-un vârfu de munte ce este lângă mănăstire. Și unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul, în oltariu. Și este mult locu de unde au tras pănă în mănăstire. Pus-au și pe trii boiernași de au tras, pre vătavul de copii și pre doi copii din casă. Deci unde au cădzut săgeata vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au cădzut săgeata unui copil din casă au făcut clopotnița. Iar un copil din casă dzicu să fie întrecut pe Ștefan-vodă și să-i fie cădzut săgeata într-un delușel ce se cheamă Sion, ce este lângă mănăstire. Și este sămnu un stâlp de piatră. Și dzic să-i fie tăiat capul acolo. Dar întru adevăr nu să știe, numai oamenii așe povestescu.” (I. Neculce, O samă de cuvinte)

b) ”Domnul Ștefan, viteaz mare, ce-au dat groaza prin păgâni,
Locaș sfânt creștinătății astăzi vrea să facă dar,
Și pe malurile Putnei, cu vitejii săi români,
Însuși merge să aleagă locul sfântului altar.
[...] Căpitani, ostași cu zale și cu platoșe de fer,
Pe-ai lor cai sirepi stau mândri ca la semnul de război.
A Moldovei steag de fală fâlfâie falnic în cer;
Buciumul vuiește-n munte, sună valea de cimpoi.
Iată că lâng-o movilă domnul Ștefan s-a oprit!
Totul tace!... ochii țintă, stă poporul neclintit.
Trei ostași cu arce-n mână pe movilă-acum se urcă;
Doi, ca zimbrul, ageri, mândri, nalți ca bradul de la munte,
Pe-a lor umeri poartă glugă, la brâu paloș, și pe frunte
Cu-a lor lungi și negre plete se coboară-o neagră țurcă.
Ei ades cu-a lor săgeată răpezită sus, în nor,
Printre-a fulgerilor focuri au oprit vulturu-n zbor.
-«Copii, trageți!... eu vreu astăzi să mă-ntrec în arc cu voi.»
Astfel zice domnul Ștefan!... iar voinicii amândoi
Se plec, arcele-și încoardă, trag... săgețile lor zboară,
Spintec răpide văzduhul ce dă foc și vâjâiește.
Se tot duc, se duc ca gândul, și de-abia ochiul zărește.
Pe câmp departe, departe locul unde se coboară.
Ura-n ceruri se ridică! Urlă dealul, clocotește!
-«Să trăiți, copii!» le zice Ștefan ce-acum se gătește.
Zbârnâie coarda din arcu-i, fulgeră săgeata-n vânt,
Pere, trece mai departe ș-într-un paltin vechi s-au frânt.
-«Acolo fi-va altarul!» zice falnicul monarc,
Ce se-nchină și se pleacă pe războinicul său arc.” (V. Alecsandri, Altarul monastirei Putna)

A. LECTURA (80 de puncte)
I. Înțelegerea textului (16 p )
1. Selectează două elemente expresive, prezente în textul b), edificatoare pentru semnificația acordată istoriei de către scriitorii pașoptiști. (4 p)
2. Explică rolul oralității în evidențierea mesajului artistic al primului text. (12 p)

II. Scriere despre textul literar (25 p)

Redactează o compunere de 30-40 de rânduri în care să prezinți comparativ modalitatea portretizării personajului legendar Ștefan cel Mare în ambele texte. Vei avea în vedere și afirmația: ”Legenda întemeierii mânăstirii Putna este povestea orgoliului feudal, de fondator autocrat, înscris într-un ritual autohton arhaic de alegere a locului edificiului. Conflictul se ivește în momentul în care un copil de casă, arcaș mai iscusit decât stăpânul, încalcă inconștient ritualul. Inocentul este sacrificat și astfel zidirea începe cu o jertfă. Mitul se implică.” (E. Sorohan, Cartea cronicilor)

III. Scriere imaginativă (25 p)
Redactează un eseu de 30 de rânduri plecând de la mesajul celor două texte propuse, în care să-ți exprimi opinia despre rolul personalității exemplare în afirmarea conștiinței de sine a unui popor.
Vei avea în vedere:
- Formularea unui titlu sugestiv;
- Respectarea relației dintre titlu și conținut;
- Raportarea la mesajul artistic al textelor propuse;
- Exprimarea și susținerea unei opinii originale despre rolul personalității exemplare în afirmarea identității naționale.
Redactare (14 puncte)
REDACTARE: pentru ambele compuneri - II şi III: vei primi 14 puncte repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 3 puncte, registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 3 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte (0-1 greşeli – 3 p; 2-3 greşeli -2p; 4 greşeli – 1 p; peste 4 greşeli -0 p); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 3 puncte;

A. Practica rațională și funcțională a limbii (10 p)
1. Motivează frecvența verbelor în ambele texte. (2 p)
2. Selectează câte două mărci ale narativității din fiecare text. (8 p)

B. Elemente de construcție a comunicării (20 p)
1. Trasnscrie 3 structuri caracteristice registrului regional din textul a) și 3 structuri caracteristice registrului arhaic din textul b). (6 p)
2. Explică valoarea expresivă a conjuncției ,,și” din textul a). (6 p)
3. Evidențiază efectul împletirii dintre două funcții ale comunicării în textul b). (8 p)

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

GALATI , etapa locală, 18 februarie 2012
CLASA a X-a Varianta 2

Toate subiectele sunt obligatorii
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute
Total: 180 de minute
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total punctaj : 120 de puncte
Citeşte cu atenţie textele de mai jos (A şi B):

A.     “Adunându-se boierii, 47 la număr, Lăpuşneanul se pune în capul mesii, având în dreapta pre logofătul Trotuşan şi în stânga pre vornicul Moţoc. Începură a zice din surle; şi bucatele se aduseră pe masă.

     În Moldavia, pe vremea aceea, nu se întrodusese încă moda mâncărurilor alese. Cel mai mare ospăţ se cuprindea în câteva feluri de bucate. După borşul polonez, veneau mâncări greceşti ferte cu verdeţuri care pluteau în unt, apoi pilaful turcesc, şi, în sfârşit, fripturile cosmopolite. Pânza mesii şi şervetelele erau de filaliu ţesute în casă. Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile şi păharele erau de argint. Pe lângă părete sta aşezate în rând mai multe ulcioare pântecoase, pline de vin de Odobeşti şi de Cotnar, şi la spatele fieştecăruia boier dvorea câte o slugă, care dregea. Toate aceste slugi erau înarmate.

     […] Acum era aproape a se scula de la masă, când Veveriţă râdică păharul şi închinând zise :

     - Să trăieşti întru mulţi ani, măria ta! să stăpâneşti ţara în pace, şi milostivul Dumnezeu să te întărească în gândul ce ai pus de a nu mai strica pre boieri şi a bântui norodul …

     N-apucă să sfârşească, căci buzduganul armașului lovindu-l drept în frunte, îl coborî la pământ.

     -A! voi ocărâţi pre domnul vostru! strigă acesta; la ei, flăcăi!

     În minut, toţi slujitorii de pe la spatele boierilor, scoţând junghiurile, îi loviră; şi alţi ostaşi, aduşi de căpitanul de lefecii, intrară şi năpustiră cu sabiile în ei. Cât pentru Lăpuşneanul, el luasă pre Moţoc de mână şi se trăsesă lângă o fereastră deschisă, de unde privea măcelăria ce începuse. El râdea; iar Moţoc, silindu-se a râde ca să placă stăpânului, simţea părul zburlindu-i-se pe cap şi dinţii săi clănţăind. Și cu adevărat era groază a privi această scenă sângeroasă. Închipuiască-şi cineva într-o sală de cinci stânjeni lungă şi de patru lată, o sută şi mai mulţi oameni ucigaşi şi hotărâţi spre ucidere, călăi şi osândiţi, luptându-se unii cu furia desnădejdei şi alţii cu aprinderea beţiei. Boierii, neavând nicio grijă, surprinşi mişăleşte pe din dos, fără arme, cădeau făr-a se mai împotrivi.“

(Costache Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul )

B.     “Aceste vorbe ajunseră până la urechile lui Mihnea şi puţin dupe aceea el pofti la masă pre câţi auzise c-ar fi grăit asa.

      […] Această tăcere fu întreruptă de medelnicerii ce aduseră pe masă, în sahane de argint, un morman de pilaf alb şi fumegos.

      -Poftiţi, luaţi, boieri! – le zise Domnul, şi fiecare, pe rând, turnă cu lingura din sahan; însă abia apucaseră să ia în gură şi s-amestece, când toţi, strâmbându-se ca de durere de măsele, aduseră mâna la gură şi-şi scuipară pe tipsii dinţii lor împreună cu boabe de mărgăritar. Unii, de durere, umblau să se scoale de la masă.

     -Staţi pe locuri, boieri!- strigă atunci Mihnea cu glas tare. - Ci, nu vă zăticniţi din gustare! Fie-vă aceasta numai pildă la zisele mele de adineaori, ce le-aţi încuviinţat cu gândul şi cu graiul; fie-vă drept învăţătură, ca nu doare cumva să pohtiţi la bogăţii ca la vreun bine mare. Ispitele lumii sunt multe şi de tot felul, dar nu sunt spre folosul omului; averea ademeneşte pe om, ş-apoi îl scârbeşte; aşa şi bobul de mărgăritar, e mai mare şi mai cu preţ decât bobul de orez, dar sparge dinţii. […] Ei! Spuneţi acuma, boieri domnia-voastră, nu-i aşa că avuţiile-s amăgitoare?

     Si la aceste din urmă cuvinte, un zâmbet batjocoritor i se juca pe buze, iar logofătul Stoica, râzând înghesuit de strâmbările bieţilor ştirbiţi, se mira în gura mare cum de nu i s-a întâmplat şi lui să dea peste un bob de mărgăritar în pilaf, şi,cu o slugarnică viclenie, făcea mare haz de gluma înrăutăţită a stăpânului său.

     Cu atâta se sfârşi ospăţul, dar Mihnea pricepu că sfiala intrase în inimile boierilor […].”

(Alexandru Odobescu, Mihnea –Vodă cel Rău )

A. LECTURA – 80 de puncte
I.Inţelegerea textului ( 16 puncte )
1. Numește două modalităţi ale narării implicate în ambele texte ...........................................4 puncte
2. Precizează, într-un text de maximum 10 rânduri, particularităţi specifice prozei de evocare istorică existente în fragmentele suport..................................................................................... 12 puncte

II. Scrierea despre textul literar (25 de puncte)
Redactează un eseu de cel puţin 30 de rânduri, în care să reliefezi specificul limbajului prozei narative (mărci ale prezenţei naratorului, limbajul personajelor, registre stilistice).
III.Scriere imaginativă ( 25 de puncte)
Redactează, în 20-25 de rânduri, un posibil deznodământ al unuia dintre textele suport.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele: înlănţuirea coerentă a secvenţelor narative; păstrarea elementelor de conţinut specifice textului ales; utilizarea naraţiunii ca mod de expunere; alegerea unui final original, evident diferit de cel consacrat prin opera selectată.
Redactare ( 14 puncte )
Redactare – pentru ambele compuneri ( II şi III ) vei primi 14 puncte repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 3 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul -3 puncte;coerenţa textului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte (0-1 greşeli – 3 puncte; 2-3 greşeli - 2 puncte; 4 greşeli- 1p; peste 4 greşeli – 0 p); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 3 puncte.

B. PRACTICA RATIONALA SI FUNCTIONALA A LIMBII (10 puncte )
1. Motivează repetarea substantivului “ boieri” în replicile domnitorului Mihnea (textul B) ....4 puncte
2. Comentează componenta paraverbală/nonverbală care completează portretul unuia dintre personajele implicate în naraţiune ( la alegere )..................................................................6 puncte

C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII ( 20 de puncte)
1. Transcrie, din textul B, un enunţ cu caracter aforistic /moralizator ................................... 6 puncte
2. Prezintă semnificaţia verbelor din structura ”iar logofătul Stoica, răzând înghesuit de strâmbările bieţilor ştirbiţi”................................................................................................................ 6 puncte

3. Explică, în cel mult 6 rânduri, predominanţa /funcţionalitatea grupului nominal în alineatul al doilea din textul A..................................................................................................................... 8 puncte

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ
GALAŢI - etapa locală, 18 februarie 2012 -
CLASA a IX-a Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute
Total: 180 de minute
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru
10 puncte se acordă din oficiu
Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie textele de mai jos (A şi B):
A.

     ”Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise.

     Pe aripile fluturilor noştri de hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. Stând confortabil pe spinarea mătăsoasă a marelui fluture, citim şi zburăm. Căci fluturele nu se urneşte de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Şi atunci înţelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înşine. Cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei noastre.”

(Mircea Cărtărescu, A patra inimă)

B.
     ”Cea mai mare bibliotecă digitală din lume, considerată «o catedrală a intelectualităţii», reunind de la manuscrise antice chinezeşti, primele hărţi ale Lumii Noi, ziare irakiene sau texte originale semnate de Rabelais, va fi lansată la Paris, în luna aprilie.
     Proiectul World Digital Library (WDL), care aduce la un loc unele dintre cele mai valoroase opere ale lumii, va fi lansat la Centrul Unesco din Paris luna aceasta. Platforma online va avea structura unei ferestre digitale prin intermediul căreia internauţii vor putea accesa zeci de mii de texte rare din ţări precum Arabia Saudită, Africa de Sud şi Suedia.
     Biblioteca digitală este poziţionată ca un instrument educaţional singular în lume, materialele fiind accesate gratuit şi traduse în şapte limbi.
     «Sperăm ca acest proiect să ajungă o platformă care să promoveze diversitatea culturală şi să răspundă nevoilor educaţionale, într-o lume care este orientată în prezent către conţinut mediatic facil», a spus John Van Oudenaren, directorul proiectului.”

(Cronica Română, autor Tudor Lavric, 16 aprilie 2009)

A. Lectura ( 80 de puncte)
I. Înţelegerea textului (16 puncte)
1. Justifică, apelând la două argumente, apartenenţa textului lui Tudor Lavric, la una dintre categoriile: text literar/ nonliterar. 4 puncte
2. Explică, în 10-15 rânduri, înţelesul următoarelor construcţii din textele date: cărţile sunt asemenea unor fluturi; cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute; cărţile sunt fluturi cu care zburăm prin propria noastră minte; o catedrală a intelectualităţii; structura unei ferestre digitale; instrument educaţional singular în lume. 12 puncte

II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Ce crezi că a avut un rol esenţial în redactarea fiecăruia dintre cele două texte: fantezia autorului sau reflectarea cât mai veridică a realităţii prezentate? Argumentează în 15-20 de rânduri.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte )
Redactează un eseu liber, de cel puţin 30 de rânduri, despre paradisul bibliotecii, valorificând cele două fragmente şi lecturile personale.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv;
- respectarea relaţiei dintre titlul şi conţinutul compunerii;
- valorificarea mesajelor transmise de cele două texte-suport;
- dezvoltarea logică; exemplificări din alte texte literare a temei propuse;
- viziunea originală asupra temei propuse.
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II şi III): 14 puncte
Vei primi 14 puncte repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 3 puncte, registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 3 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte (0-1 greşeli – 3 p; 2-3 greşeli -2p; 4 greşeli – 1 p; peste 4 greşeli -0 p); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 3 puncte;

B.
Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)
1. Explică rolul pe care îl are construcţia cu superlativ de la începutul fragmentului lui Tudor Lavric, din punctul de vedere al relaţiei emiţător-receptor. 6 puncte
2. Redactează un dialog imaginar, de 10 replici, cu unul dintre autorii textelor suport, pe tema lecturii, tu având rolul de reporter. 4 puncte
C.
Elemente de construcţie a comunicării (20 puncte)
1. Alcătuieşte patru enunţuri în care să foloseşti expresii/locuţiuni cu substantivul carte. 8 puncte
2. Găseşte, în textul lui Tudor Lavric, trei neologisme şi oferă, pentru fiecare, câte un sinonim. 6 puncte

3. Selectează, din textul lui Mircea Cărtărescu, trei adjective şi precizează care este rolul stilistic al acestora. 6 puncte

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ
GALAŢI , etapa locală, 18 ianuarie 2012
CLASA a VIII-a Varianta 2
Toate subiectele sunt obligatorii
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute
Total: 180 de minute
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie textele A şi B, pentru a răspunde corect la cerinţele formulate în sarcinile de lucru:

E o întâmplare a fiinţei mele:
şi-atunci, fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece de delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă fericire, în sus şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt, şi mult mai curând.

Ce bine ca eşti, ce mirare ca sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se, amestecandu-se,
două culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuita luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplarii că sunt.

(Nichita Stănescu, Cântec)

Uneori, când sunt fericită într-adevăr
Simt – sau poate numai mi se pare -
Cum – în vârful fiecarui vârf de păr -
Îmi creşte câte o floare.
Şi simt că sunt grozav de frumoasă
Cu podoaba aceea impărătească
Dar nu-ndrăznesc să mişc fruntea prea tare
De teamă să nu se ofilească,
Şi nici să mă uit într-o oglindă
De teamă să nu se desprindă
Şi, mai ales, e destul să mă întristez numai un pic
Ca să nu mai rămână din toata frumuseţea nimic.

Eu cred că puteţi încerca şi voi, binişor,
E uşor:
Nu trebuie decât să fiţi
Foarte fericiţi.

(Ana Blandiana, Minunea)

a. LECTURA –80 de puncte
I. Înţelegerea textului (16 puncte)
1. Precizează două caracteristici comune ale celor două fragmente propuse, având în vedere că ambele reprezintă opere lirice.(4 p.)
2. În cel mult 10 rânduri, explică semnificaţia unui titlu al operelor propuse. (12 p.)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, prezintă particularităţile unui creaţii literare, utilizând, pentru exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două fragmente, alcătuieşte o compunere, de cel puţin 25 rânduri, cu titlul „Secretul fericirii”
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- viziunea personală asupra temei propuse;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- înlănţuirea logică a ideilor;
- îmbinarea modurilor de expunere;
- folosirea adecvată a unor figuri de stil.
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II şi III: 14p.) – unitatea compoziţiei – 3p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 3p.; coerenţa textului – 2p.; ortografie – 3p. (0-1 greşeli – 3p.; 2-3 greşeli – 2p.; 4 greşeli – 1p.; peste 4 greşeli – 0p.); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 3p.;

a. PRACTICA RAȚIONALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII (10 puncte)
Transcrie varianta corectă de răspuns:
1. Cuvintele cântece,atunci au, în ordine: (5 p.)
a) 7 litere, 6 sunete, 6 litere, 6 sunete;
b) 7 litere, 7sunete, 6 litere, 6 sunete;
c) 7 litere, 7 sunete, 6 litere, 5 sunete;
2. Versurile constituie: (5 p.)
a. descriere;
b. confesiune;
c. portret;

c. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII (20 de puncte)
1.Indică două consecinţe ale folosirii cratimei în versul : „a minunii că eşti, a-ntâmplarii că sunt”. (6 p.)
2. Recunoaşte valoarea morfologică a cuvântului e în structura e mai puternică ; oglindeşte în enunţuri alte două valori morfologice pe care să le precizezi. (6 p.)
3.Transcrie din fiecare fragment propus, câte o propoziţie simplă şi una dezvoltată. (8 p.)

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

GALAŢI , etapa locală, 18 februarie 2012
CLASA a VII- a Varianta 2

Toate subiectele sunt obligatorii
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute
Total: 180 de minute
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total: 120 de puncte
Citeşte cu atenţie textele A şi B, pentru a răspunde corect la cerinţele formulate în sarcinile de lucru:
A.

     „Puştiul stătea apatic într-un fotoliu vechi, care, prin mărimea sa înflorată, îl făcea să pară şi mai subţirel. Era într-adevăr subţire şi delicat, cu ochi fermi, atenţi şi abătuţi. (...) Chiar de a două zi ne-am lăsat subjugaţi de farmecul Mendebilului. Dimineaţa n-am coborât deloc în şanţuri, deşi mireasma de pământ ne trezea nostalgia, ci l-am înconjurat pe băiat şi l-am ascultat povestind. Ne povestea, ştiu acum, legendele Mesei Rotunde, cu Charlemagne şi Arthur, cu păgâni cumpliţi şi o sabie care purta un nume. Apoi ne-a povestit Viteazul în piele de tigru, dar la mijlocul povestirii s-a întrerupt şi a spus că locul nu e bun pentru spus istorii. Şanţurile murdare, movilele de pământ, ţevile chituite, zicea el, nu-l lăsau să se concentreze. «Ştiu un loc mai bun», zise zâmbind, şi ne-a dus acolo. Acel loc era Scara Unu.

     Timp de vreo lună de zile acesta a fost locul nostru de joacă. Nu ne mai stătea mintea decât la poveştile Mendebilului, a căror continuare o aşteptam de pe o zi pe alta. Când nu avea chef să continue, jucam tenis cu piciorul, spuneam bancuri, vorbeam despre fotbal. El nu prea intra în discuţiile astea, şi noi găseam firească atitudinea lui. În scurtă vreme, ne dăduserăm seama că puştiul, mai mic decât aproape noi toţi, ne depăşea cu mult dintr-un punct de vedere la care nici nu ne gândiserărn pînă atunci. Acasă îi înnebuniserăm pe părinţi cu Mendebilul a făcut, Mendebilul a dres... Cu timpul însă, de pe tronul lui de beton şi metal, băiatul a început să vorbească, printre poveşti şi parcă visând, despre alte lucruri decât cavaleri şi săbii. Pur şi simplu întrerupea, uneori, o povestire şi, cu o voce schimbată, fermă și rigidă, imposibil de contrazis, spunea câteva fraze pe care făceam un efort zadarnic să le pricepem.”

(Mircea Cărtărescu, Mendebilul)

B.

     „Prietenul meu Marcu e înalt, uscat, cu ochii mari şi bulbucaţi, părul creţ, mâinile lungi, picioarele lungi. Stă în banca din fund şi citeşte romane franţuzeşti. Vine în fiecare di¬mineaţă cu romanul în ghiozdan şi-l citeşte liniştit, în fund. Dacă e zgomot, se încruntă şi citeşte. Dacă băieţii sar pe bănci, îşi îndeasă de¬getele în urechi şi citeşte. Dacă luptele se dau chiar în banca lui, se mută în altă bancă şi citeşte. Citeşte romanul. Citeşte şi când profesorii se găsesc în clasă. Atunci îşi reazemă cartea de spinarea colegului din faţă. (...)

     Profesorii îl cred neghiob şi incult. Când iese la tablă, se înro¬şeşte şi spune banalităţi sau se bâlbâie, sau nu spune nimic. Lucrul aces¬ta i-a silit pe băieţi să-l clasifice drept un iremediabil prost. Unii, mai cu scrupule în clasificări, se întreabă cum, după atâta lectură, nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lecţie decât bâlbâială lui ignorantă sau tăcerea şi mai ignorantă. (...)

     (...) știu că Marcu, când nu mai e silit să-şi spună lecţia, vor¬beşte foarte frumos şi foarte original. Ne-am făcut prieteni când ne-am întors într-o seară de la liceu împreună. Eu osândeam romanul lui Margueritte La garconne, iar el îi luă apărarea. Îl ştiam până atunci cum îl ştiau şi ceilalţi. Dar mi-am dat repede seama că mă înşelasem. Am început să ne împrumutăm cărţi. El era entuziasmat de Balzac şi m-a convertit şi pe mine. Citeam numai Balzac, tot ce ne cădea în mână. Ajunseserăm erudiţi în Comedia umană şi ne întreceam unul pe altul în cunoaşterea personajelor, amănuntelor şi curiozităţilor balzaciene. Când epuizam stocul, porneam prin librării şi prin anticariate să ni-l împrospătăm.

     Am răspândit amândoi pe Balzac în clasă. Unul dintre primii adepţi a fost Robert. Îl chinuiam dându-i să citească cele mai proaste romane, și Robert le găsea admirabile.”

(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)

a. LECTURA– 80 de puncte
I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)
1. Precizează rolul Mendebilului în grupul de băieți și rolul lui Marcu în alegerea lecturilor colegului său.( 6 puncte)
2. Explică, în 5-8 rânduri, semnificația fragmentului din texul A „Nu ne mai stătea mintea decât la poveştile Mendebilului, a căror continuare o aşteptam de pe o zi pe alta”. (10 puncte)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere, de 15 – 20 de rânduri, evidențiază, comparativ (precizând asemănările și deosebirile), relația dintre Mendebil și copii, în textul A, respectiv, între Marcu și colegii, profesorii, prietenul său, în textul B.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două fragmente, alcătuieşte o compunere, de minimum 25 de rânduri, care să aibă următorul început De pe tronul lui de beton şi metal, băiatul a început să vorbească, printre poveşti şi parcă visând ... . Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv ;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- utilizarea a cel puțin două moduri de expunere;
- viziunea originală asupra temei abordate ;
- utilizarea, în compunere, a patru procedee artistice diferite.
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II și III: 14 puncte) – unitatea compoziției – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul – 3 puncte; coerența textului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte (0-1 greșeli – 3 puncte; 2-3 greșeli – 2 puncte; 4 greșeli – 1 punct; peste 4 greșeli – 0 puncte); punctuația și așezarea în pagină – 2 puncte; creativitate și originalitate – 2 puncte.

b. PRACTICA RAȚINALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII (10 puncte)
Scrie un dialog, de 8-10 replici, în care să imaginezi un dialog între Mendebil și Marcu.
c. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII (20 puncte)
1. Precizează câte sunete și câte litere au cuvintele: picioarele, citește, chinuiam. (6 puncte)
2. Identifică, în oricare dintre cele două texte, un cuvânt format prin compunere, unul format prin derivare și unul format prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). (6 puncte)
3. Selectează, din oricare dintre cele două texte, un verb predicativ la diateza activă, un verb copulativ la diateza activă, un verb la diateza pasivă și un verb la diateza reflexivă. (8 puncte)

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ
Galaţi ,etapa locală, 18 februarie 2012
CLASA a VI- a Varianta 2

Toate subiectele sunt obligatorii
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute
Total: 180 de minute
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie textele A şi B, pentru a răspunde corect la cerinţele formulate în sarcinile de lucru:

A.,,Dorul de pribegie zvâcnea în el ca vântul mării în pânzele unui însuflețit catarg: îngândurându-i ochii, bombându-i fruntea, fluturându-i visurile, aplecându-i tinerețea spre viață(...)

     Urma să plece în țară străină, să-și întregească mintea, să se călească. Dorul de pribegie i se împlinea. „Ești bărbat de-acum”, îi spuneau părinții. „Tot copil ești, măi băiețelule!”oftau bunicii.

     Era în ajunul plecării. Lăsase pe mama să-i rânduiască lucrurile și ieșise afară să-și răcorească fruntea în largul vântului.

     Zburau cocorii goniți de toamnă, gornind. Cădeau frunzele, prea grele de aur pentru istovul crengilor. Apunea soarele, prea greu de lumină pentru creanga zării.

      Îl purtau pașii spre poartă. Ajuns acolo își sprijini coatele de poartă, își cuprinse capul în palme.

     Era atâta povară în falnica bucurie care-i umplea sufletul, de-i părea că palmele lui sprijineau un soare de asfințit și sufletu-i cânta de nădejdi ca cerul toamnei de cocori.(...)

     Se înserase de-a binelea. Deodată se trezi față în față cu bunicul care se întorcea acasă. Nu-l auzise venind; tresări. Un scâncet scârțietor: portița. Bunicul îl privi lung, oftând: ,,Pleci mâni, măi băiețelule...”. I se strânse inima.

     Răsăritul lunii îl prinse tot la portiță. Se apropiau pași grăbiți: era tata. Iarăși scâncetul scârțâitor. Tata intră, îl dezmierdă cu privirea, cu mâinile: „Te duci de-acum, măi băiete...”. I se umeziră ochii.

     Rămase la portiță cu ochii înlăcrimați. Uitase de uliță şi ea îi vorbise: „Vezi! Toți vin spre casă, numai tu te duci!” În lumina lunii o pietricică zărită printr-o lacrimă, sclipea ca o lacrimă.

     Și trupul lui fără să vrea se aplecă. Și mâinile lui fără să vrea se opriră deasupra uliții, în locul unde, odinioară, abia ajungea creștetul copilului prea mic să se încumete pe uliță.

     Şi sufletul lui dezmierdă prin noapte, jos, aproape de pământ, capul unui copil care plângea: Copilăria lui.’’

(Ionel Teodoreanu - ,,Ulița copilăriei’’)

B. ,,Mi-i fraged sufletul, până pe buze mi-i fraged
poate de iarba ce crește acuma la noi;
cu bice de aur trec sub fereastra mea ploi –
stau singură și-mi aduc aminte de multe:

Când eram mică legasem un leagăn de-o creangă.
„Vreau s-ajung steaua de-acolo...” strigam bunicului.
O cât de sus s-au suit dușmănoasele stele...
Nu le mai văd, le-am uitat lumina curată.

Mi-i inima tristă. Mama mi-a scris c-au tăiat
pomii din fundul grădinii, leagănul putred;
odată cu dânsul, va fi căzut în buruieni
copilăria mea – și o mănâncă furnicile...’’

(Magda Isanos - ,,Copilăria mea’’)

A. LECTURA (80 de puncte)
I. Înţelegerea textului -16 puncte
1. Precizează două aspecte comune celor două texte propuse………..……………………..…4p.
2. Explică, într-un text de 6 rânduri, semnificaţia secvenţei: „cu bice de aur trec sub fereastra mea ploi”.………………………………………………………………………………………...…...12p.
II. Scriere despre textul literar - 25 de puncte
Într-o compunere de 15 - 20 de rânduri, comentează finalul celor două texte.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere:
- evidenţierea mesajului din finalul ambelor texte;
- ilustrarea modului în care sunt transmise sentimentele în ambele texte;
- comentarea elementelor comune;
- evidenţierea elementelor care diferenţiază cele două texte;
- o opinie personală legată de mesajul fiecăruia dintre texte.

III. Scriere imaginativă - 25 de puncte
Alcătuieşte o compunere narativă, de cel puţin 25 de rânduri în care să prezinţi o întâmplare hazlie din copilărie. În compunere trebuie să foloseşti toate modurile de expunere, iar naraţiunea să fie la persoana I.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- utilizarea tipului de narator indicat;
- utilizarea naraţiunii, descrierii şi dialogului, ca moduri de expunere;
- conţinutul adecvat temei propuse.
REDACTARE(14 puncte) pentru ambele compuneri – II şi III; unitatea compoziţiei - 3 puncte; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul - 3 puncte; coerenţa textului - 2 puncte; ortografie - 3 puncte, punctuaţia şi aşezarea în pagină - 3 puncte.

B. PRACTICA RAŢIONALĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A LIMBII (10 puncte)

1. Explică utilizarea cratimei din versul: „Mi-i fraged sufletul”..............................................4p.
2. Construieşte o familie lexicală (minimum 5 termeni), pornind de la cuvântul care exprimă tema comună a celor două texte…………………………………………………………….…………….….6p.
C. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII (20 de puncte)
1. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte, unul care conţine diftong şi unul care conţine hiat……………………………………………………………………..………………………...…….6p.
2. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică pentru cuvintele : ,, dușmănoasele , ,,copilăria lui’’, ,,mi-i inima tristă’’…………………………………………………………………...6p.

3. Construieşte patru enunţuri în care substantivul copilărie să aibă patru funcţii sintactice diferite, în cazuri diferite. …………………………….……………………………………………........8p.

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ
GALAŢI , etapa locală, 18 februarie 2012
CLASA a V- a
Varianta 2

Toate subiectele sunt obligatorii
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute
Total: 180 de minute
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie textele A şi B, pentru a răspunde corect la cerinţele formulate în sarcinile de lucru:

A. „Vremea era pe la toacă, dar căldura încă în toi, juca rotind ca răsfrângerile unei ape tainice pe deasupra caselor adormite. (...) Coborâră printre livezi, unde adiau miresme calde de cimbrişor şi ceară. Garduri foarte înalte de nuiele se ridicau la dreapta şi la stânga. Şi sălcii bătrâne, cu forme ciudate, îşi mişcau domol pletele argintii. Lizuca ştia că sălciile acestea sunt oameni şi dihănii, înţeleniţi din vremuri vechi de o vrajă. (...) Era în juru-le tăcere şi singurătate. Ş-o lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor. (...) Parcă intraseră în ţinutul unui basm... Deasupra, departe, se pleca cerul albastru spre dumbravă, curgând ca o apă. (...) Mesteceni, plopi şi ulmi se ridicau la deal pe costişă, cu ramurile încurcate şi neclintite în vâlvoarea asfinţitului.

     De acolo de sus, curgea parcă pe sub arcurile ramurilor un păienjeniş de ape trandafirii. Şi în tăcerea poieniţelor, o ciocănitoare vesti sosirea drumeţilor.

Îndată ce soarele scăpătă după culme, luna, alungată de pe tărâmul celălalt, ieşi în răsărit la marginea dumbrăvii. Niciodată Lizuca nu văzuse luna aşa de mare şi aşa de aproape. O nelinişte i se strecură în suflet.”

(Mihail Sadoveanu -,,Dumbrava minunată’’)

B. „Umbra stâncii mele de adăpost înmormântase împrejurările depărtate într-un soi de amurg prea timpuriu, care-şi întindea liniştea sa netulburată până la hotarele luminoase ale zilei ce ardea încă în toată puterea caniculară a razelor soarelui.(...) Şi era în ceruri atâta strălucire, pe pământ atâta linişte sfântă!...

     Curând scăpătă şi soarele după cele mai de pe urmă trepte ale apusului. (...) Şi formele schimbătoare ale lucrurilor se topiră şi se mistuiră în noapte ca într-o mare întunecoasă şi fără de margini... Ceasul de pace şi de linişte sună tăcut de pretutindeni, şi Firea amorţită îşi plecă spre odihnă capul său... Tăcerea îşi întinse adâncul tainei sale până la hotarele cele mai de pe urmă ale nesfârşitului, iar în înaltul cerurilor se aprinseră milioanele de stele. (...) Susurul domol, prelung şi nehotărât al tăcerii mute se ridica peste abisuri, ca o cântare fermecată de leagăn, şi lumile dormeau duse pe braţe imense de întuneric... Iar peste tot şi peste toate, se aprinse la răsărit, ca o candelă de străjuire, luna plină a sfârşitului de iulie şi îşi trimise până la mine întâile luciri fantastice şi mişcătoare ale razelor sale argintii, piezişe şi reci.”

(Calistrat Hogaş -,, Singur’’)

A. LECTURA (80 de puncte)
I Înţelegerea textului (16 puncte )
1. Transcrie, din fragmentele date, o imagine artistică vizuală şi una auditivă…………4p.
2. Comentează în 6-8 rânduri semnificaţia a două comparaţii identificate de tine în textele-suport…………………………………………………………………………………………...…10p.
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere de 10-12 rânduri, prezintă particularităţile operei literare, identificate în textele-suport.
Vei avea în vedere:
 evidenţierea a două particularităţi ale operei literare;
 exemplificarea acestora cu fragmente din ambele texte;
 exprimarea unei opinii personale cu privire la peisajul descris în fiecare dintre texte.

III.Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două texte, alcătuieşte o compunere de 20-25 de rânduri, care să înceapă cu următoarea secvenţă: „Era în juru-le tăcere și singurătate; ș-o lumină dulce se cernea printre crengile sălciilor. (...) Parcă intraseră în ținutul unui basm...”
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
 propunerea unui titlu sugestiv;
 respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
 utilizarea a două moduri de expunere;
 înlănţuirea logică a ideilor;
 utilizarea originală a unor figuri de stil învăţate.
REDACTARE (14 puncte): pentru ambele compuneri - II şi III: vei primi 14 puncte repartizate astfel: unitatea compoziţiei – 3 puncte, registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 3 puncte; coerenţa textului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte (0-1 greşeli – 3 p; 2-3 greşeli - 2p; 4 greşeli – 1 p; peste 4 greşeli - 0 p); punctuaţia şi aşezarea în pagină – 3 puncte;

B. Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte )
1.Transcrie, din textele date, două cuvinte formate prin derivare…………….…………... 4p.
2.Transcrie, din textele-suport, trei cuvinte aparţinând câmpului lexical al naturii…………6p.

C. Elemente de construcţie a comunicării (20 puncte)
1. Transcrie, din textele date, patru verbe aflate la timpuri diferite. Precizează la ce timp se află fiecare……….………………………………………………………………………………...8p.
2. Identifică, în textele date, câte un cuvânt pentru a ilustra două dintre fenomenele fonetice învăţate (diftong, triftong, hiat). Precizează-le……………………….……………………………6p.
3. Precizează cazul celor 3 substantive subliniate în textele date (miresme, pletele, ale apusului)……………………………………………………………………………………………6p.

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE CARAGIALE

Autor: DAN MIHĂESCU

 

Stimate nene Iancule,

     Ambetat de tristeţe şi turmentat de scumpiri bezmetice, îţi compun această misivă tristă şi de adio, că ce mă enervează când vine vorba despre opera matale, este gogoriţa că satira îşi păstrează actualitatea, că personajele seamănă leit cu cele din zilele noastre, poltroni, tembeli, pungaşi, mahalagii, hahalere, bagabonţi etc. Să avem rezon, coane Iancule, tălică ai scris pentru copii, scenarii de desene animate.

     Eşti mărunt, neicuşorule! Ia hai, să te cocoşez cu niscaiva exemple. Matale ştii cât ar costa acum o masă la "Iunion"? Şi câtă verzitură îi lipeşti pe frunte manelistului minune, care ţine acuma locul lui I.D. Ionesco? Şi să te văd eu dacă ai corajul să vii pe jos de la "Iunion" acasă, noaptea. Că te dezbracă lotrii cu ranga. Heavy metal! Dacă ai vedea cine-i acuşica în fruntea bucatelor, te-ai închide la "Gambrinus" şi nu te-ai trezi din beţie decât să te închini. Suntem o ţară penală, meştere. De la prezidenţie la govern, toate mangafalele cu foncţii sunt în libertate condiţionată. Nu ştii cum şi cât se fură. Răcnesc gazetele de vuiesc Carpaţii! Şi toate oalele sparte le plăteşte poporul acesta de coate-goale, care nu mai visează castele în Spania. Visează căpşuni.S-au înmulţit nesimţiţii şi proştii şi vorba matale: "Cu prostia te poţi lupta, dar ea întotdeauna învinge!"

    

     Zicea Nae Ipingescu: "Să nu mai mânânce nimeni din sudoarea, bunioară, unuia ca mine sau ca dumneata şi să şază numai poporul la masă, că el e stăpân". Mai mult de jumătate din popor e în mare mizerie şi tot atâta ar vrea să-şi lase ţara. O să zici că le crapă obrazul aleşilor? Ei, aş! Unde este Rică Venturiano cu "Angel radios"? E timpul cocotelor. Ziţa, Veta, Joiţica, Didina sau Miţa Baston au fost sfintele-sfintelor. Paraşutele au acuşica golaveraj la televizor. Să vezi filme deochiate, nene Iancule! S-a uitat şi Bubico al meu la o emisiune şi de atunci nu mai latră. Guiţă! Domnul Goe e ticsit de droguri şi mamiţa vorbeşte la telefon, la linia fierbinte în romgleză. Conul Leonida şi soaţa şi-au depus pensia la pubelă, de unde şi mănâncă, Tipătescu este Naşul mafiei judeţene, Dandanache face tocşouri de seară, jupân Dumitrache zis "Titircă Inimă-rea" e primar şi milostiveşte cu parcuri moca toate rubedeniile.

     Se face Capitală până la matale la Ploieşti, numa' borduri şi mijlocul rămâne aşa cu gropi, cu mahalale fără apă şi canal, fără buleftrică. Caţavencu combate la gazetă contra marilor corupţi, el fiind curat deoarece până şi banii lui au fost spălaţi. Ghiţă Pristanda e finanţist acu', din negoţul cu maşini furate, alte fapte necurate ca şi şpăgi nenumărate. Până şi frizerul Nae Girimea se minunează câtă prostime s-a umplut de mătreaţă şi câţi politicieni de valută. O soţietate fără prinţipuri, morală şi cinste.

     Prezidentul vorbeşte romanes, la televizor, cu fraţii şi surorile lui, la care s-a dat dezlegare să belească Europa. Fericiţi că au un preşedinte care îi înţelege, fiind apropiat de ei ca nărav şi poftă de viaţă. În ţară, băieţii deştepţi la matrapazlâcuri au strâns averi din care să se îndestuleze toate loazele lor, până la două mii paş'opt. Se fac mafioţi unii pe ăilalţi şi mă jur pe cursul valutar că au dreptate toţi. Dacă nici ei nu s-or şti între ei?... Altmintri e "criză teribilă, monşer". Dacă ai cunoaşte Parlamentul de acum i-ai dedica "Năpasta", promisiunilor guvernului, schiţa "1 aprilie", Justiţiei "Lanţul slăbiciunilor", vieţii noastre politice - "D-ale carnavalului", scrisoarea către FMI şi Consiliul Europei este "Scrisoarea pierdută", iar viitorul nostru poate fi asemuit cu "O noapte furtunoasă". Bravos naţiune! Egzistă nişte unii care zic că suntem "Ţara lui Caragiale". Ei, aş! Moravurile de pe vremea matale erau parfum. Şi atunci, eu cu cine votez? Aceasta-i întrebarea!

     Cică dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă şi pe urmă el votează la fel... Într-un singur loc ai avut dreptate, nene Iancule. Atunci când ai zis că românul s-a învăţat să aibă din toate câte nimic. În fruntea soţietăţii s-au aburcat mitocanii şi nu le poţi bate obrazul, întrucât (tot matale ne-ai învăţat) mitocanul se naşte jignit. Încolo, frică ne e că ne-am născut în România şi o că o să murim în Becalia sau Băsescia!

Dar să fim optimişti, că dacă nu murim o să fie şi mai rău!

Olimpiada 2012

Olimpiada de limbă, comunicare și literatură română 2012
Etapa locală - Galaţi

Rezultatele si subiectele de la etapa locală a Olimpiadei de limbă, comunicare şi literatură română pot fi vizualizate pe site-ul www.romanagalati.co , aici.

Clasa a V-a - rezultate aici
Clasa a VI-a - rezultate aici
Clasa a VII-a -rezultate aici
Clasa a VIII-a -rezulltate aici
Clasa a IX-a - rezultate aici
Clasa a X-a - rezultate aici
Clasa a XI-a - rezultate aici
Clasa a XII-a - rezultate aici

Observatie!
Contestaţiile se depun luni, 20 februarie, între orele 10-16, la Şcoala Gimnazială nr. 11.

De râs... Amor în nouă capitole

Amor  I 

- Dragă, hai să facem economii.
- Bine... dar cum ?
- Învaţă să găteşti si dă afară bucătăreasa.
- Foarte bine... Atunci învaţă să faci dragoste si dăm afară si şoferul.

Amor  II

Un tip o întreabă pe nevasta sa:
- Dragă, cand voi muri, tu vei plânge mult?
- Desigur, dragule. Ştii că eu plâng pentru orice rahat…

Amor  III

- Dragă, de astăzi, după 12 ani de căsnicie, nu te mai iubesc!!!
- Iubitule, eu de acum 12 ani....
Amor  IV 
O pereche venea pe o străduţă interioară din sat, fără să scoată un cuvânt.
O discuţie anterioară i-a pus pe ceartă, şi niciunul un vroia să se dea bătut. Când au trecut pe lângă o fermă unde erau catâri, porci şi o vacă , bărbatul o întreabă pe nevasta sa, sarcastic:
- Sunt rude de ale tale?
- Da, răspunde ea.. Cumnaţii mei şi soacra...

Amor V 

Bărbatul o întreabă pe nevasta sa:
- Vrei să încercăm o poziţie diferită în seara asta?
Femeia îi răspunde:
- Buna idee, tu rămâi aici în picioare şi speli vasele şi eu mă aşez pe sofa!!!!!

Amor VI
Un bărbat hotărăşte să-şi schimbe atitudinea. Soseşte acasă complet murdar şi comandă:
- Vreau să-mi pregăteşti o cină gourmet şi cand termin sper să am un desert divin. După cină să-mi aduci un whisky şi îmi prepari baia pentru că trebuie să mă relaxez. Şi încă ceva: Când termin în baie, ghici cine mă va îmbrăca şi mă va pieptăna?
- Cei de la pompe funebre... i-a răspuns liniştit nevasta sa...

Amor VII

- Draga mea, ce preferi? Un bărbat frumos sau unul inteligent?
- Nici unul, nici altul. Ştii că îmi placi doar tu.

Amor  VIII 

Barbatul şi nevasta sa beau ceva berică la un băruleţ. El se întoarce către ea şi îi zice:
- Vezi femeia aia de acolo din balcon, care îşi bea whisky-ul singurică? Păi, eu m-am despărţit de ea acum şapte ani! De atunci ea nu s-a mai oprit din băut.
Femeia îi răspunde:
- Nu vorbi prostii. Nimeni un reuşeşte să sărbătorească atâta timp ceva, orice ar fi!!!

Amor  IX

Bulă şi soţia sa erau căsătoriţi de 25 ani. Într-o vineri, Bulă vede sub pat o valiză.
- Ce e cu valiza asta? Se roşi nevasta un pic şi zise:
- Dragule, trebuie să-ţi mărturisesc ceva. Deschide valiza!
Deschide Bulă valiza şi înăuntru erau: trei cartofi şi 50.000 de dolari.
- Ce e cu cartofii ăştia?
- Dragule, de-a lungul căsniciei noastre, de câte ori te-am înşelat... am pus un cartof în valiză.
- E, lasă că nu-i aşa rău, 3 cartofi..... Dar ce e cu cei 50.000 de dolari?
- Păi, de câte ori am adunat un kilogram, l-am vândut.....

TEATRUL MUZICAL "NAE LEONARD" - PROGRAM

• Sâmbătă, 18 februarie 2012

PIERDUŢI ÎN DRAGOSTE

Spectacol muzical coregrafic de divertisment

Text: Isabela Oancea;
aranjamente muzicale: Marian Proca
Distribuţia:
Simina- Adina Lazar
Pira- Cristina Diaconu
Damian- Ionut Negrisanu
Calin -Mihail Anton
Geta- Mariana Pisica
Dr. Penescu-Mitica Belciugan
Nadine- Luminita Vologa
India- Isabela Oancea
Raj- Lucian Vlad Tatu
Ion- Alexandru Dobre
Soacra- Emilia Savu
Ansamblu de balet şi orchestra de revistă
Dirijor: Nicolae Mantu

• Duminică, 19 februarie 2012

Sânge vienez
- Libretul V. Timus - M. Paun,Muzica: Johann Strauss
Distribuţie:
Eduard Adrian Ionescu
Gabriela Ana Maria Samson Crihană
Vercingetorix Iulian Sandu
Franzi Cristina Simionescu Sandu
Kagler Mitica Belciugan
Contele Bitovski Mitica Barbu
Pepi Adina Lazar
Roza Isabela Oancea
Josef Anton Mihail
Un birjar Lucian Tatu
Dirijor : Sorin Oancea

Baba Dochia - la geam

    Se pare că Baba Dochia nu vrea să se lase dusă. Ea ţine să se arate, să se manifeste nu numai prin zăpadă, ger şi  viscol... ba îşi arată chiar şi faţa pe geamurile îngheţate, din flori de gheaţă...

    Sau poate că e Zâna Iarnă? Aşa spune Maria.

    Fiecare cu imaginaţia lui...

Semnele cuielor

Un părinte avea un fiu care se arăta deosebit de neascultător zi de zi. Într-o zi, tatăl a decis ca, pentru fiecare neascultare a fiului său, să bată un cui în tocul uşii. Când tocul uşii s-a umplut de cuie, tatăl şi-a chemat fiul şi i-a mărturisit că a bătut câte un cui pentru fiecare necaz produs de neascultarea lui. Fiul, văzând suferinţa tatălui, i-a promis acestuia solemn că va săvârşi zilnic o faptă bună, ca tocul uşii să rămână lipsit de cuie. Şi când tatăl a scos ultimul cui, l-a îmbrăţişat pe fiul său plângând.
- De ce plângi? a întrebat fiul.
- Cuiele au fost scoase, dar semnele au rămas! a răspuns tatăl.
(de la Ştefan, Cluj - Mulţumesc !)

Dorinţa îndeplinită...

Un cuplu căsătorit îşi sărbătoreşte nunta de 40 de ani într-un mic restaurant liniştit şi romantic.

Dintr-o dată la masa lor apare o mica zână care le spune:
-Pentru că sunteţi un cuplu exemplar şi pentru iubirea voastră reciprocă în tot acest timp, vă îndeplinesc fiecăruia o dorinţă!
Soţia spune:
- Vreau să călătoresc cu soţul meu drag în jurul lumii!
Zâna flutură bagheta magică şi apar 2 bilete de călătorie în mâinile ei.
Soţul s-a gândit un moment şi spune:
- Ei bine, asta e o oportunitate care nu-mi va veni de 2 ori. Imi pare rău iubirea mea, dar dorinţa mea este de a avea o soţie cu 30 de ani mai tânără decât mine!Soţia şi zâna au rămas profund dezamăgite. Dar dorinţa este dorinţă.
Zâna a fluturat bagheta magică şi minune!.... soţul a devenit de 92 de ani!

Morala acestei poveşti: Bărbaţii care sunt nemernici şi nerecunoscători ar trebui să nu uite că zânele sunt totuşi de sex feminin! ...

Îngeri pe zăpadă

...sau aş putea spune că un înger face îngeri pe zăpadă. 

TEATRUL DRAMATIC "FANI TARDINI" - PROGRAM

• Joi, 9 februarie, ora 19.00 Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

Matrimoniale, de Szolt Pozgai.

 Regia: Cătălin Vasiliu

 În distribuţie: Carmen Albu şi Marian Sterian.

• Vineri, 10 februarie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

Hotelul celor două lumi, de Eric Emmanuel Schmitt
Regia: Cristian Gheorghe
Distribuţia: Aureliu Bâtcă, Grig Dristaru, Lucian Pînzaru, Ana Maria Ciucanu, Carmen Albu, Oana Preda Gheorghe, Elena Negoiţă, Carmen Frunză, Marian Tănase.

• Sâmbătă, 11 februarie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini"

Zăpezile de altădată, de Dumitru Solomon
Regia: Mircea Cornişteanu
Distribuţia: Svetlana Friptu, Gabriel Constantinescu, Ioana Citta Baciu, Grig Dristaru, Oana Preda Gheorghe, Cristian Gheorghe, Petrica Păpuşă.

• Duminică, 12 februarie, ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini":

Magnum Mophtologicum, după I.L. Caragiale
Regia: Dan Stoica
Distribuţia: Ciprian Braşoveanu, Florin Toma, Dan Căpăţână, Grig Dristaru, Petrică Papuşă, Svetlana Friptu, Cristina Uja, Oana Preda Gheorghe, Veronica Papuşă, Mihaela Lecca-Gorea, Ana Maria Ciucanu, Stelian Stancu, Lică Dănilă, Liliana Lupan, Aurel Mihalache, Valentin Dumitru, Marian Tănase, Mihai Ursache.

Despre smerenie

Pilda zilei

Un preacuvios părinte athonit a fost vizitat o dată de cineva care era pentru prima oară în pelerinaj la mănăstirea unde vieţuia el.
- Vorbiţi-ne despre ceva, a fost rugat părintele.
- Despre ce să vă vorbesc? a întrebat el cu blândeţe.
- Despre smerenie, i s-a răspuns.
- Vai de mine, dar cum să începem chiar aşa de sus? a zis cu smerenie preacuviosul.
(de la Ştefan, Cluj - Mulţumesc!)

Punctuation is powerful

An English professor wrote the words:
1. "A woman without her man is nothing"
on the chalkboard and asked his students to punctuate it correctly.
All of the males in the class wrote:
2. "A woman, without her man, is nothing."
All the females in the class wrote:
3. "A woman: without her, man is nothing."

Andrei Pleşu despre Dan Diaconescu

     "În condiţii normale, despre Dan Diaconescu n-ar fi trebuit să ştim nimic. Inteligenţa lui nu depăşeşte marginile unei sprinţare şmecherii de Caracal, raporturile lui precare cu limba română se înscriu strict într-o funcţionalitate de duzină, înfăţişarea şi comportamentul lui pendulează între banal şi stînjenitor. Ar fi putut fi organizator de chermeze într-un tîrg de provincie, ar fi putut, în cel mai bun caz, să facă o carieră de activist în vreun consiliu judeţean din Oltenia. Dar pentru că sîntem în România, acest ins "fără însuşiri" (cum ar fi spus Musil) a devenit milionar şi vedetă. Ziarele vorbesc de o avere aiuritoare (30 de milioane de euro, 2 Rolls-Royce- uri, un Bentley, 2 elicoptere, iaht, vile etc.). A fost premiat de Asociaţia Profesioniştilor din Televiziunea Română, dar şi de alţii, a fost şef la Jurnalul naţional şi la Cotidianul, face rating, vrea să se extindă pe piaţa internaţională, iar de curînd, după dramoleta cu arestarea, ameninţă că va candida la preşedinţie, în numele unui nou partid, botezat, nici mai mult, nici mai puţin, "Partidul Poporului Român". Să fie vreun secret genetic? (Aud că tatăl milionarului nu e nici el de ici de colo: a trimis o scrisoare preşedintelui SUA, propunîndu-i să instaleze o bază militară americană la Caracal). Cum să-ţi explici un asemenea succes, cum să pricepi transformarea neantului în stea? Nu poţi decît să citezi un admirator al OTV-ului, care, pe un blog, îi spunea tandru patronului: "ieşti (sic!) cel mai tare!".

     Dan Diaconescu nu are decît un singur criteriu: audienţa. Şi o singură abilitate: acomodarea la nivelul cel mai de jos al consumului public: cadavre pierdute, vraci providenţiali, scandaluri politice şi de familie, dezvăluiri senzaţionale. Prost-gust, trivialitate, sub-nutriţie intelectuală, hîrjoană calomnioasă, jeg. Justificarea? Lumii îi place. Lumea vrea! Lucrurile de genul ăsta îi plac, în orice caz, dlui Diaconescu. Ăsta e universul lui, dacă nu cumva mă înşel şi, de fapt, cînd nu e pe post, se dezmorţeşte niţeluş răsfoind Shakespeare sau Rimbaud. Da, lumea vrea tot soiul de ieftinătăţi, tot soiul de stimulente pentru viscere. Mă mir că nu vedem încă pe OTV execuţii în direct, seriale porno, copii torturaţi şi crime filmate "cu camera ascunsă". Rating-ul ar deveni apocaliptic. Există, în fiecare din noi, o zonă inavuabilă de cruzime, curiozitate vicioasă, perversiune morală. A valorifica însă tocmai această zonă, a întărîta ce e mai rău în om, a face spectacol din mizerie, a convoca "publicul larg" la o extatică bălăcire în lături e cinic, e iresponsabil, e ucigător. Sper că, din cînd în cînd măcar, Dan Diaconescu are mici insomnii, vagi nelinişti sufleteşti: în fond, e un periculos distribuitor de droguri, un instigator la disoluţie sufletească, la torpoare mentală, la sub-umanitate.

     Si totuşi, ni se spune - o spune Dan Diaconescu însuşi - România se bucură să-i devoreze oferta. Am mai spus-o: nicăieri în lume (atîta cît pot vorbi din experienţă directă) nu există un asemenea post de televiziune. Există posturi comerciale, există emisiuni îndoielnice, dar nicăieri nu se îngăduie unui utilizator al eterului să livreze, zece ore pe zi, dejecţie pură. Nici o televiziune cît de cît responsabilă nu-şi invită spectatorii să savureze haznaua. Dacă însă România poate fi echivalată cu "fanii" OTV, atunci avem dreptul să spunem că România este o ameninţare la adresa propriei ei siguranţe naţionale. Nu teroriştii, nu corupţia şi cu atît mai puţin presa în ansamblul ei. Ci România lui Dan Diaconescu.

     Aici atingem punctul central al perplexităţii şi al neliniştii. Căci în vreme ce CSAT face gafa de a-şi antagoniza întreaga lume gazetărească, punînd-o pe aceeaşi listă cu Bin-Laden, membri marcanţi ai aceleiaşi instituţii, de la preşedinte la prim-ministru, de la unii membri ai cabinetului la parlamentari subţiri "de-ai noştri" consimt să apară la OTV. Cine critică puterea n-o poate face decît interesat şi se face vinovat de trădare. Cine omoară, seară de seară, suflete e frecventabil. Traian Băsescu face "în direct" schimb de bancuri cu Dan Diaconescu, îi răspunde şugubăţ la întrebări de genul "v-aţi înşelat vreodată nevasta?" sau "care din fetele din studio vă place mai mult?" şi stabileşte că 99% dintre români ascultă cu plăcere manele, (precizînd, totuşi, că el personal e mai "elitist": se distrează cu colinde "chiar şi vara"). Ştiu, aşa-i politica! E vorba de "fineţuri" electorale, de strategice jocuri de picior. Dar asta nu face decît să-mi sporească îngrijorarea faţă de maladia naţională întruchipată de OTV. Şi să-mi amplifice teama faţă de România lui Dan Diaconescu. "

(Andrei Pleşu-Dilema veche, nr. 333, 2010)

FOAMEA ŞI SETEA

Lupta cu marasmul şi cu moartea

Setea de nou care există în noi, setea de originalitate, este o sete de viaţă. Viaţa se hrăneşte cu schimbare. Moartea are drept caracteristică înţepenirea şi stagnarea, în viaţa totală a lumii schimbarea e o lege ce nu poate fi încălcată. Elementele vieţii acestei lumi servesc inevitabil legea schimbării. Timpul e o înlănţuire neîntreruptă de transformări; viaţa biologică e o varietate de neconceput a succesiunii. Fiecare unitate biologică are un caracter de unicitate, e irepetabilă. Lipsa limitelor în succesiunea schimbărilor din întreaga viaţă a lumii dă sensului de nou dimensiuni metafizice.

Corespunzând vieţii umane, legea schimbării e o entelehie1 spirituală, o nevoie şi o sete de lume pe care o ascundem în noi. În noi există setea de viaţă, iar gustul vieţii îl căpătăm numai atunci când trăim bucuria mistică a transformării. Setea de schimbare e o lege universală pentru toţi oamenii, în acelaşi timp însă, există în viaţă şi bucuria privilegiată a originalităţii, posibilitatea realizării unicului şi irepetabilului, care-l vădeşte pe omul creator. Dacă în lumea fizică legea schimbării pare a avea dimensiuni metafizice, în viaţa umană originalitatea este calitate metafizică. Nu înseamnă numai schimbarea câtorva ca¬racteristici şi elemente exterioare, ci senzaţia trăită profund a unicului. Ceea ce numim viaţă pare a fi o sinteză a trăirii unor experienţe biologice şi spirituale ale unicităţii. Avem cu atât mai mult conştiinţa vieţii şi a existenţei, cu cât experienţele noastre resping şi leapădă mai mult giul¬giul aceleiaşi frumuseţi, îmbrăcând întotdeauna o calitate deosebită a originalităţii. De aceea, cu cât setea de viaţă, nevoia unei existenţe intense, e mai mare în noi, cu atât şi dorinţa nepotolită de nou ne cere mereu din ce în ce mai mult. Intensitatea şi autenticitatea vieţii se măsoară prin originalitate şi schimbare. Duşmanul de moarte al vieţii este repetarea pasivă, rutina, neputinţa care adesea îl împiedică pe om să realizeze noul în viaţă. Sunt duşmanii de moarte ai vieţii, dar poate un duşman e şi soarta omului, o soartă a morţii, a celei de a doua morţi, care, în ordinea timpului, vine prima; ea e duşmanul cel mai cumplit, cel mai de temt, care ne urmăreşte şi ne pândeşte cursul vieţii.

Aşa cum repetarea este inevitabilă în viaţă. Viaţa, ca realitate biologică şi ca prezenţă în timp nu se repetă, se repetă însă ca gustare zilnică în trăire; şi lucrul acesta e important pentru setea sufletului. Setea are multe grade şi calităţi. Toţi oamenii caută noul, setea de nou e un fenomen general. Nu e valabil, însă, şi pentru originalitate. Cei mai mulţi oameni se tem de original şi de irepetabil. E un lucru care-i înspăimântă. De aceea şi cred în asemănarea lucrurilor şi sunt liniştiţi atunci când ei înşişi seamănă cu altceva. Astfel moartea găseşte în viaţă multe porţi deschise.

Cu toate acestea, când repetarea serveşte nemijlocit un scop al creaţiei şi păstrează nealterat caracterul de originalitate, atunci se păstrează şi senzaţia de viaţă. Un meşter repetă întotdeauna aceleaşi mişcări, atunci cînd învârte roata şi când frământă în mâini, deasupra ei, o bucată mai mare sau mai mică de lut. Totuşi, din fiecare crâmpei de lut izbucneşte de fiecare dată, într-o nouă formă, deosebită, rodul alegerii libere şi al preferinţei meşterului. Repetarea zilnică a acestei munci nu alterează caracterul de nou, e întotdeauna un crâmpei de viaţă.

Dimpotrivă, muncitorul care prelucrează industrial argila, îi dă neîncetat formă, cu aceleaşi mişcări, pe acelaşi tipar şi mereu aceleaşi cantităţi, pentru a scoate, de fiecare dată, aceeaşi figură standardizată, lipsită de variante, lipsită de schimbare şi de originalitate. Această repetare ascunde în ea sămânţa morţii. Sau, mai bine, e ea însăşi o moarte. O moarte cu o mie de variante în viaţa cotidiană. O moarte care colindă pe drumurile obişnuite, care atârnă în fraze tipice, care se târăşte pe aceleaşi chipuri în fiecare zi, care întunecă obiectele aceluiaşi neschimbat mediu zilnic. O moarte căreia oamenii n-au avut curajul să-i spună ciumă, holeră, tifos, cangrenă, şi i-au spus rutină.

Când viaţa încetează să mai fie viaţă şi devine rutină, repetarea inertă devine regulată, capătă un ritm periodic, închide în laţul ei sufocant cea mai mare parte a timpului. Atunci e sigur că puterile spirituale ale omului au pierdut lupta, au suferit un eşec lamentabil, fără speranţă. N-au putut, în această repetare, să-şi păstreze elementul creaţiei. Dacă acest lucru era de nerealizat, dacă rutina ar fi fost o soartă inevitabilă şi nu o decădere tragică, atunci ar mai fi rămas o ultimă bătălie, exerciţiul de răbdare. Răbdarea, când nu este o aşteptare pasivă a sfârşitului, ci o stăruinţă sfântă şi plină de speranţă, poartă în ea o viitoare rodnicie. De aceea sunt fericiţi oamenii care au atâta rezistenţă, încât sã ¬şi poată reînnoi în fiecare zi sfânta lor stăruinţă.

Marea dramă a omului este bătălia dură pe care o duce cu legea rutinei, cu tirania pe care această lege o impune vieţii. Este o mărturie a lumii dinlăuntrul nostru, că omul e făcut să fie creator. Totuşi, natura însăşi sau educaţia deseori lipsesc omul (într-un grad însemnat) de posibilitatea originalităţii. De câte ori viaţa, cu circumstanţele pe care le creează sau cu evenimentele imprevizibile şi surprizele sale, nu dă impresia că foloseşte oamenii doar ca simple instrumente numai pentru realizarea celor mai ciudate planuri ale ei? Ne lipseşte forţa de a ne opune. Pentru a căuta în viaţă noul, pentru a simţi setea de originalitate şi de necontenită creaţie, trebuie să ai în tine o rezistenţă copleşitoare şi o bogăţie inepuizabilă. Viaţa vine să te încerce cu dezamăgirile ei şi să-ţi arate că e zadarnică încercarea de a scăpa din legăturile rutinei. Bătălia cu cotidianul, cu obişnuitul, cu ceea ce e prestabilit şi regulat, cu repetarea, e marea dramă a oamenilor care sunt însetaţi de viaţă, care sunt însetaţi de înnoire, de schimbare, de originalitate. O luptă neînchipuit de dură cu marasmul, cu moartea.

Poate nu există o altă formă de viaţă care să-ţi dea atât de intens gustul cenuşiu al morţii aşa cum ţi-l dă rutina şi repetarea inertă. O moarte înceată, cu paşi stinşi care te strânge zi de zi în îngheţul înfiorător a marasmlui.

Şi totuşi, bătălia cu moartea pe care o reprezintă marasmul şi rutina este aceea care ne dă demnitatea de oameni. Este confirmarea vieţii. Pentru că, la o ultimă analiză, nu e vorba decât de încercarea de a te menţine liber, liber înlăuntrul tău şi independent. Realizarea originalităţii e dovada libertăţii interioare. Omul cu adevărat liber este omul. Setea de nou este setea de viaţă, fiindcă este o sete de libertate.

Schema

Cine e un om adevărat? Cred că acela care merge mereu. Care n-a obosit în călătoria sa fără nici o oprire, în căutarea sa fără sfârşit. Omul adevărat este şi rămâne aşa, numai cât timp cercetează neîncetat, cât timp caută fără să se oprească.

Schema, fixarea, încremenirea, adică orice formă de viaţă devenită permanentă, este moartea omului adevărat, în lumea noastră schema pândeşte fiecare perioadă a vieţii. Viaţa oamenilor se mişcă, cel mai mult, în schemele pe care le impune nevoia de garanţie şi de siguranţă. Această nevoie face ca schemele să devină atotputernice. Viaţa devine încremenită în tipare fixe, în forme consacrate. De aceea foarte puţini sunt cei care supravieţuiesc ca oameni adevăraţi sub despotismul tiranic al schemelor. Fiecare refuz de a te supune stăpânirii universale a schemelor este şi o revoluţie. Cuvântul sună frumos şi entuziasmant, dar e foarte greu să fii tot timpul un revoluţionar. De ce e greu? Fiindcă trebuie să ridici singur povara răspunderii drumului tău. Marea facilitate pe care o oferă schemele e tocmai aceasta: îţi dau posibilitatea de a te lepăda de răspundere. Mergi pe urmele înaintaş¬lor iar răspunderea drumului tău e globală, s-a repartizat celor mulţi.

Omul adevărat nu se opreşte la nici o schemă, la nici o formă încremenită de viaţă. Viaţa lui este un protest zilnic şi neîntrerupt faţă de cotidian. Un protest interior, esenţial. Nici o schemă nu-l poate revendica ca fiind al ei. Chiar dacă trece prin multe, chiar dacă e obligat să arate disciplină şi supunere faţa de multe, totuşi nu se împacă cu nici una şi nici una nu-l opreşte. Călătoria şi căutarea sa nesfârşită îl duc în afară şi dincolo de spaţiul limitat al unei scheme. Aceasta e cea mai profundă şi esenţială deosebire a omului de orice altă creatură de pe pământ. Omul e o vieţuitoare căutătoare. Cea mai mare pagubă făcută creaţiei lui Dumnezeu a fost faptul că omul a fost denaturat, că viaţa lui a rămas încremenită în tipare permanente, că s-a împotmolit în schemele pe care el însuşi le-a consacrat. Cei mai mulţi oameni au devenit sclavii schemei înainte chiar de a ajunge să conştientizeze datoria de a lupta cu ea. Astfel n-au cunoscut nici¬dată drumul căutării neîntrerupte, adevărata formă a vieţii care e libertatea.

Această îngrozitoare pierdere, denaturarea omului în forma sa atât de universală, îl costă pe omul adevărat, în evoluţia sa, multă stăruinţă şi durere. Căutarea, care depăşeşte schemele şi care e o călătorie fără oprire prin viaţă, se împlineşte cu povara a două mari cruci. Una este îndoiala lăuntrică iar cea de-a doua e duşmănia oamenilor.

Oare ai mers corect? Nimeni nu-ţi poate confirma acest lucru. Nu există nici un precedent ca al tău, asemănător sau paralel. Nu poţi impune unui caz anume propria ta experienţă. Refuzi tot ce e instituitface fără o durere adâncă, decât dacă eşti imprudent sau snob. Totuşi nu eşti aşa, pentru că nu eşti un negativist, eşti un călător. Refuzi ceea ce ţi s-a transmis, nu pentru că respingi, ci pentru a câştiga viaţa care nu încape în scheme. Pentru a mai salva de la înţepenirea mortală tot ceea ce ai moştenit prin tradiţie, adică viaţă.

Dar instituţiile şi tradiţia sunt autoritatea care ar trebui să împartă cu tine răspunderea pe care o ai. Atunci când le refuzi, te lipseşti de confirmarea drumului tău care te-ar fi scutit de atâta osteneală. Din momentul în care ne vom decide să trăim o viaţă mai personală, viaţa unei căutări personale, vom avea de ridicat greaua povară a unei răspunderi absolut personale, de care nimeni nu ne despovărează şi pe care nimeni nu ne-o uşurează, împărţind-o cu noi.

Mai sunt însă şi oamenii care privesc întotdeauna cu neîncredere şi cu duşmănie orice transcendere a tiparelor. Oamenii care nu au îndrăzneala de a călători în afara schemelor. De aceea nici nu vor să recunoască celuilalt îndrăzneala care le lipseşte. Aceia care se închid în scheme din laşitate şi lipsă de îndrăzneală, sunt cei care devin susţinătorii fanatici ai tradiţiei, apărătorii celor transmise de ea, implacabili şi duri faţă de oricine refuză tot ce e instituit. Alţii, iarăşi, caută să te oprească a fi original, pentru a te păzi de pericolul pe care-l ascunde. Ei cred mult în pericolul pe care-l ascunde originalitatea şi au dreptate s-o creadă. Transcenderea schemelor ascunde, fără nici o îndoială, un mare pericol. Dar asta e soarta împovărătoare a omului adevărat. El plăteşte autenticitatea gustând în fiecare zi posibilul dezastru. Viaţa lui atârnă, cumpănind, neîncetat la marginea prăpastiei.

Dacă oamenii ar fi întâmpinat viaţa mai sincer, chiar şi în scheme, ar fi datorat respect şi recunoştinţă celor puţini care îndrăznesc şi care nesocotesc schemele. Aceşti „ireverenţioşi" sunt aceia care creează viaţa2. Viaţa împotmolită în scheme este deja o prevestire a morţii. Viaţa o menţine numai realizarea lucrurilor originale. Cei care îndrăznesc câţiva paşi în afara a tot ce e consacrat, descoperă lumi noi în care viaţa e adevărată, descoperă izvoarele unei vieţi ascunse şi necunoscute. Pe urmele paşilor lor vin după aceea să-i urmeze cei mulţi. Cei care ieri cereau „pe tavă" capetele revoluţionarilor, culeg astăzi roadele celor descoperite de aceştia la izvoarele cele noi ale vieţii. Desigur, vor preface din nou într-o schemă ceea ce pentru cei dintâi era ceva original, dar vor veni alţi revoluţionari să deschidă drumul mai departe, viaţa să meargă înainte cu alţi paşi mai departe.

Oamenii adevăraţi sunt prezenţa vieţii, aşa cum schema e prezenţa morţii. Aluatului schemelor moarte ale acestei lumi îi dă viaţă fermentul viu al oamenilor care nu sunt robi.

1.Termen folosit de Aristotel, însemnând scopul lăuntric care ar sta la baza dezvoltării materiei

și ar determina în mod finalist întregul proces al dezvoltării ei.

2 „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.” (Ioan 14, 6)

(Fragmente din volumul:CHRISTOS YANNARAS – FOAMEA ŞI SETEA, Editura ANASTASIA, Bucureşti, 2000,
Trad. Zenaida Luca)

Note de subsol: Şt. S.

(de la Ştefan, Cluj - Mulţumesc!)