Samuel L. Jackson este și el un motiv pentru care oricine ar alege sa vadă un film despre care nu se știe mare lucru.
Mă uitasem într-o zi pe începutul filmului și am văzut că in prim plan era un musulman de origine americană, Steven Arthur Younger, care pusese la cale un atentat cu trei bombe nucleare împotriva populației americane. Atunci aveam impresia că ar fi un film cu multă politică, de genul celor a căror acțiune se desfășoară mai mult prin birouri. Nu l-am urmărit deși observasem încă din primele secvențe că joacă și Carrie-Anne Moss, actrița ce l-a secondat pe Keanu Reeves în Matrix.
Acum l-am redescoperit și dau să trec prin el urmărind cateva secvențe. Nu aveam intenția serioasă de a-l vedea cand, tot oprindu-mă câteva secunde pe imagini dau de secvența în care, cei ce păreau a avea rolurile pozitive ucid o femeie nevinovată în fata soțului său, musulmanul de care vorbeam mai devreme. Foarte contrariată pentru că nu mai înțelegeam care-i bun, care-i rău, care apără dreptatea și care e teroristul, văd filmul de la început.
Steven Arthur Younger plasase trei bombe în trei localități diferite pe transversala SUA, face publice filmele prin care anunță acest lucru, oferindu-se apoi prizonier, stând în fața unei camere de supraveghere . El știe deja că armata SUA, FBI, CIA vor folosi toate mijloacele posibile de intimidare, fiind pregatit pentru tortură, considerându-se chiar erou pentru că avea să îndure astfel de brutalități pentru idealul său.
Ceea ce nu știa el era faptul că soția și cei doi copii ai săi nu reușiseră să iasă din țară la timp, astfel încât autoritatile SUA ii reținuseră. Este supus unor torturi inimaginabile, H.(Samuel L. Jackson)este de o cruzime ieșită din comun în încercarea de a-l determina pe terorist să spună unde a plasat bombele. Soția teroristului este ucisă în fața sa dar el nu spune nimic. H. încearcă să ducă totul la limita imaginabilului chemându-i pe cei doi copii în camera de tortură, tatăl urmând să-și vadă copiii maltratați. Abia acum teroristul cedează și spune cu exactitate unde sunt plasate bombele.
Filmul te face să te intrebi de ce ai fi capabil pentru a apăra viata copiilor tăi, de ce ai fi capabil pentru a salva viețile a mii de oameni? Ai săvârși acte de cruzime inimaginabile în speranța că ai salva acele vieți? Când niciun argument logic nu mai poate convinge, violența omului împotriva omului să fie ultima soluție? Ce este bine, ce este rău?
Agentul FBI Helen Brody(Carrie-Anne Moss) simte o repulsie puternică pentru tactica de convingere adoptată de H., nefiind de acord cu violența. Când, disperată , intră în criză de timp iar cele trei bombe sunt pe cale să explodeze, infinge ea însăși un cuțitaș în pieptul teroristului, deci, cea mai “onorabilă” persoană dintre interogatori recurge, și ea, la violență, simțindu-se neputincioasă în fața rezistenței teroristului. Când este adusă soția și H. intenționează să taie bucăți din ea pe care să le ofere soțului terrorist, toți se opun însă H. o ucide pentru a demonstra că sunt capabili de orice pentru a dezamorsa acele bombe, pentru a salva populația americană. Aducerea copiilor pentru a fi torturați reprezintă punctual culminant, apare conflictul intre cei care interoghează, intre, cei care torturează, în sufletul teroristului, abia acum se află adevărul, într-o situație limită ce ar fi presupus cruzimi fără limită, de neimaginat.
În fiecare dintre noi sălășluiește acel instinct de supraviețuire care ne-ar determina să săvârșim orice violență pentru noi, dar mai ales pentru cei dragi? Nu cred că elementele de tortură invocate în film sunt pură ficțiune bolnavă, cred că ele se aplică în realitate în ciuda pretenției noastre de a fi oameni, în ciuda pretenției noastre de a fi ajuns pe o înaltă treaptă a civilizației și înțelepciunii în care conflictele se rezolvă prin înțelegere, cu argumente logice, pe cale pașnică.
Un film despre o situație limită în care se aplica metode limită, la granița dintre bine și rău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu