22 feb. 2012

SUBIECTE DATE LA OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

GALAŢI , etapa locală, 18 februarie 2012
CLASA a VII- a Varianta 2

Toate subiectele sunt obligatorii
Timp destinat lecturii critice a textelor: 30 de minute
Timp destinat redactării răspunsurilor: 120 de minute
Total: 180 de minute
Fiecare concurent poate gestiona timpul total afectat probei, în funcţie de ritmul individual de lucru.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total: 120 de puncte
Citeşte cu atenţie textele A şi B, pentru a răspunde corect la cerinţele formulate în sarcinile de lucru:
A.
     „Puştiul stătea apatic într-un fotoliu vechi, care, prin mărimea sa înflorată, îl făcea să pară şi mai subţirel. Era într-adevăr subţire şi delicat, cu ochi fermi, atenţi şi abătuţi. (...) Chiar de a două zi ne-am lăsat subjugaţi de farmecul Mendebilului. Dimineaţa n-am coborât deloc în şanţuri, deşi mireasma de pământ ne trezea nostalgia, ci l-am înconjurat pe băiat şi l-am ascultat povestind. Ne povestea, ştiu acum, legendele Mesei Rotunde, cu Charlemagne şi Arthur, cu păgâni cumpliţi şi o sabie care purta un nume. Apoi ne-a povestit Viteazul în piele de tigru, dar la mijlocul povestirii s-a întrerupt şi a spus că locul nu e bun pentru spus istorii. Şanţurile murdare, movilele de pământ, ţevile chituite, zicea el, nu-l lăsau să se concentreze. «Ştiu un loc mai bun», zise zâmbind, şi ne-a dus acolo. Acel loc era Scara Unu.
     Timp de vreo lună de zile acesta a fost locul nostru de joacă. Nu ne mai stătea mintea decât la poveştile Mendebilului, a căror continuare o aşteptam de pe o zi pe alta. Când nu avea chef să continue, jucam tenis cu piciorul, spuneam bancuri, vorbeam despre fotbal. El nu prea intra în discuţiile astea, şi noi găseam firească atitudinea lui. În scurtă vreme, ne dăduserăm seama că puştiul, mai mic decât aproape noi toţi, ne depăşea cu mult dintr-un punct de vedere la care nici nu ne gândiserărn pînă atunci. Acasă îi înnebuniserăm pe părinţi cu Mendebilul a făcut, Mendebilul a dres... Cu timpul însă, de pe tronul lui de beton şi metal, băiatul a început să vorbească, printre poveşti şi parcă visând, despre alte lucruri decât cavaleri şi săbii. Pur şi simplu întrerupea, uneori, o povestire şi, cu o voce schimbată, fermă și rigidă, imposibil de contrazis, spunea câteva fraze pe care făceam un efort zadarnic să le pricepem.”
(Mircea Cărtărescu, Mendebilul)
B.
     „Prietenul meu Marcu e înalt, uscat, cu ochii mari şi bulbucaţi, părul creţ, mâinile lungi, picioarele lungi. Stă în banca din fund şi citeşte romane franţuzeşti. Vine în fiecare di¬mineaţă cu romanul în ghiozdan şi-l citeşte liniştit, în fund. Dacă e zgomot, se încruntă şi citeşte. Dacă băieţii sar pe bănci, îşi îndeasă de¬getele în urechi şi citeşte. Dacă luptele se dau chiar în banca lui, se mută în altă bancă şi citeşte. Citeşte romanul. Citeşte şi când profesorii se găsesc în clasă. Atunci îşi reazemă cartea de spinarea colegului din faţă. (...)
     Profesorii îl cred neghiob şi incult. Când iese la tablă, se înro¬şeşte şi spune banalităţi sau se bâlbâie, sau nu spune nimic. Lucrul aces¬ta i-a silit pe băieţi să-l clasifice drept un iremediabil prost. Unii, mai cu scrupule în clasificări, se întreabă cum, după atâta lectură, nu poate Marcu scoate ceva mai mult la lecţie decât bâlbâială lui ignorantă sau tăcerea şi mai ignorantă. (...)
     (...) știu că Marcu, când nu mai e silit să-şi spună lecţia, vor¬beşte foarte frumos şi foarte original. Ne-am făcut prieteni când ne-am întors într-o seară de la liceu împreună. Eu osândeam romanul lui Margueritte La garconne, iar el îi luă apărarea. Îl ştiam până atunci cum îl ştiau şi ceilalţi. Dar mi-am dat repede seama că mă înşelasem. Am început să ne împrumutăm cărţi. El era entuziasmat de Balzac şi m-a convertit şi pe mine. Citeam numai Balzac, tot ce ne cădea în mână. Ajunseserăm erudiţi în Comedia umană şi ne întreceam unul pe altul în cunoaşterea personajelor, amănuntelor şi curiozităţilor balzaciene. Când epuizam stocul, porneam prin librării şi prin anticariate să ni-l împrospătăm.
     Am răspândit amândoi pe Balzac în clasă. Unul dintre primii adepţi a fost Robert. Îl chinuiam dându-i să citească cele mai proaste romane, și Robert le găsea admirabile.”
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
a. LECTURA– 80 de puncte
I. Înţelegerea textului ( 16 puncte)
1. Precizează rolul Mendebilului în grupul de băieți și rolul lui Marcu în alegerea lecturilor colegului său.( 6 puncte)
2. Explică, în 5-8 rânduri, semnificația fragmentului din texul A „Nu ne mai stătea mintea decât la poveştile Mendebilului, a căror continuare o aşteptam de pe o zi pe alta”. (10 puncte)
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Într-o compunere, de 15 – 20 de rânduri, evidențiază, comparativ (precizând asemănările și deosebirile), relația dintre Mendebil și copii, în textul A, respectiv, între Marcu și colegii, profesorii, prietenul său, în textul B.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două fragmente, alcătuieşte o compunere, de minimum 25 de rânduri, care să aibă următorul început De pe tronul lui de beton şi metal, băiatul a început să vorbească, printre poveşti şi parcă visând ... . Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- propunerea unui titlu sugestiv ;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- utilizarea a cel puțin două moduri de expunere;
- viziunea originală asupra temei abordate ;
- utilizarea, în compunere, a patru procedee artistice diferite.
REDACTARE (pentru ambele compuneri – II și III: 14 puncte) – unitatea compoziției – 2 puncte; registrul de comunicare, stilul și vocabularul – 3 puncte; coerența textului – 2 puncte; ortografie – 3 puncte (0-1 greșeli – 3 puncte; 2-3 greșeli – 2 puncte; 4 greșeli – 1 punct; peste 4 greșeli – 0 puncte); punctuația și așezarea în pagină – 2 puncte; creativitate și originalitate – 2 puncte.

b. PRACTICA RAȚINALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A LIMBII (10 puncte)
Scrie un dialog, de 8-10 replici, în care să imaginezi un dialog între Mendebil și Marcu.
c. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII (20 puncte)
1. Precizează câte sunete și câte litere au cuvintele: picioarele, citește, chinuiam. (6 puncte)
2. Identifică, în oricare dintre cele două texte, un cuvânt format prin compunere, unul format prin derivare și unul format prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). (6 puncte)
3. Selectează, din oricare dintre cele două texte, un verb predicativ la diateza activă, un verb copulativ la diateza activă, un verb la diateza pasivă și un verb la diateza reflexivă. (8 puncte)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu