Copilul rade:
"Intelepciunea si iubirea mea e jocul!"
Tanarul canta:
"Jocul si-ntelepciunea mea e iubirea!"
Batranul tace:
"Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!"
(LUCIAN BLAGA)
Omul, toata viata sa, este acelasi, are aceleasi trairi...Ceea ce se schimba este accentul pus pe fiecare dintre aceste trairi.
Copilul, lipsit de experienta vietii, rade si incepe sa descopere intelepciunea si iubirea prin joc.
Tanarul este entuziast, canta, isi descopera intelepciunea si se joaca, iubind.
Batranul, trecut prin ceea ce inseamna viata, tace, stie ce inseamna joc si iubire pentru ca a devenit intelept.
In viata esti copil, tanar, batran, toate - ipostaze ale noastre, ale aceluiasi eu care trebuie sa stie cand sa rada, sa cante, sa taca...sa stie cand sa se joace, sa iubeasca si sa fie intelept.
Mi-a fost de folos pt. tema la romana:D. mersi;) :))
RăspundețiȘtergeremerci mi-a fost si mie de folos...
RăspundețiȘtergereFoarte frumos surprinse ideile!
RăspundețiȘtergereMerci mooolt...:* chear mi-a fost de folos..!
RăspundețiȘtergereMerci mool..Chear imi trebuia.!
RăspundețiȘtergeresi mie :> mersiiii
RăspundețiȘtergerehugs
mersii :DD
RăspundețiȘtergerems multtt
RăspundețiȘtergereFrumos.Comentariul este scurt și cuprinzător, asemănător poeziei, ea fiind scurta și profunda. Multumesc mult!
RăspundețiȘtergereN-am cuvinte sa iti multumesc...:)
RăspundețiȘtergereMultumesc mult......:)
RăspundețiȘtergereMultumesc
RăspundețiȘtergerewow
RăspundețiȘtergerewow super tare
RăspundețiȘtergere