Doar să crezi...

Toată lumea cunoaște genul acela de emailuri pe teme religioase care circulă din prieten în prieten, din amic în amic, din cunoștință în cunoștință. De multe ori, astfel de mesaje au ca scop întoarcerea spre credință, spre Dumnezeu, redescoperirea a ceea ce e sau mai e bun în noi. Evident că cei mai pragmatici (printre care de multe ori mă număr și eu) nu vor crede în astfel de mesaje, nu vor da crezare mesajelor sau vor da delete instant atunci când realizează despre ce este vorba.
Și după cum spuneam, eu am cel puțin șase prieteni (ii numesc pe toți așa deși sunt mai mult sau mai puțin apropiați mie) care sunt foarte credincioși, oameni de o deosebită calitate, pe care ii apreciez. Din moment ce mă acceptă și mă apreciază înseamnă că am și eu măcar o fărâma de credință în mine(sau poate dau semne ca aș avea :) ).
După cum spuneam, primesc frecvent materiale de acest gen. Unele mă pun pe gânduri,apropo de "Ziarul Lumina" recomandat mereu de Ciprian, sau de textele pe care mi le trimite frecvent prietenul din Cluj, sau de textele cu care mă inundă din când în când draga de Monica.
Mă deranjează puțin acele mailuri în care se spune că dacă nu trimiți și tu la rândul tău mesajul la nu știu câți alți prieteni vei păți ceva rău sau vei avea nu știu ce ghinion, nu știu cât timp. Nuuu, nu-i frumos așa.Trebuie să alegi tu ce să faci. Nu trebuie să fii amenințat ca să trimiți mesaje prin care să spui că ești cel mai bun prieten și că ii vrei binele nu știu cui pe care l-ai ales din lista de contacte...de frică să nu ai ghinion...
Aseară am primit un astfel de mail de la o prietenă(cel puțin în ultima perioada a demonstrat asta deși chiar nu ține să demonstreze nimic, nimănui). Fără amenințări cu ghinioane ci doar să ai credința că ceva bun ți se va întâmpla și că ceva bun li se va întâmpla tuturor celor cărora le vei trimite mesajul. Sper să fie așa și trimit și eu emailul pe unde am putut.
Deși pare incredibil, o invenție pentru creduli, mesajul spunea că un lucru bun pe care îl aștept se va petrece la o anumita ora, la un anumit minut.Chiar eram curioasa și așteptam sa ajungă ceasul la acea ora. Atunci s-a petrecut: oră și minut. Evident ca mi s-a petrecut ceva de domeniul normalității nu cine știe ce minune, dar ceva ce m-a bucurat.Eu sunt o sceptică de felul meu și nu prea cred în coincidențe dar mi s-a întâmplat astăzi așa ceva. Nu știu ce sa mai cred...Este oare suficient să crezi cu adevărat ca ceea ce vrei, să se întâmple? Și să se întâmple atunci când programezi, când iți dorești? Foarte greu de spus...