GALR

Apărută în 2005, (lansata pe 16 februarie la București), GALR, Noua Gramatică a Academiei, (Rodica Zafiu și Andra Vasilescu) structurată în două volume(„Cuvântul”, „Enunțul”), incluzând 1700 de pagini, este puțin cunoscută.
La 43 de ani de la ultima ediție, noua gramatică a fost elaborată de 20 de specialiști(din generații diferite ca vârstă și experiență) de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan- Alexandru Rosetti” al Academiei Române. Aceștia s-au bazat mai mult pe limba vorbită decât pe limba folosită în cărțile de literatură, considerându-se că este nevoie de vocabule mai firești, de o gramatică mai vie și mai relaxată, bazată pe limba română astfel cum este ea vorbită în fiecare zi. Limba este un organism viu în continuă transformare, se schimba odată cu oamenii, ceea ce face ca formulele uzuale, să treacă din limba vorbită în cea literară, chiar dacă unele dintre acestea sunt regionalisme, cuvinte greșite sau cuvinte împrumutate din alte limbi și romanizate.
"Se regăsesc exemple cu texte din talk-show-uri, ziare sau autori contemporani, precum Mircea Cărtarescu", a exemplificat Andra Vasilescu. Apar schimbări terminologice, noi reguli de scriere, noi reguli ortografice toate având la bază relaxarea limbii.
Noua GALR propune o abordare structurală a fenomenului lingvistic românesc, încercând o sincronizare cu modelele occidentale.
Noi părți de propoziție:

-complementul posesiv,

-complementul secundar,

-complementul prepozițional,

- subiectul este considerat un complement de tip mai special.

Predicatele sunt în număr de trei:

-semantic,

-sintactic,

-al enunțului.
Dintre acestea trei numai ultimul, cel enunțiativ, acoperă sfera predicatului tradițional.
Transformările continua și la nivel morfologic, vorbindu-se de:

-zece conjugări, în locul celor patru tradiționale,

-articolele posesive și adjectivale devin pronume semiindependente

- articolul dispare ca parte de vorbire.

Deoarece GALR are caracter normativ, ea trebuie introdusă în școli. Cu toate acestea, există multiple controverse în jurul lucrării cât și în jurul modalității de introducere a conținutului ei în programa școlară, având în vedere și faptul că gramatica se studiază doar în ciclurile primar și gimnazial, cu excepția liceelor și a facultăților de profil.