În vara aceasta, pentru prima dată, am fost și eu martoră la o manifestare Liberty Parade. Nu că țineam neapărat la asta, fenomenul chiar nu m-a interesat niciodată. Știam că e vorba despre o manifestare (în principiu, artistică) ce implică muzica techno, cam așa ceva. Ceea ce am văzut în trecere, pentru că eu eram în Neptun iar petrecăreții techno treceau pe acolo, a fost o mare gălăgie, vuvuzeală, fluiereala, plus o mulțime de oameni mai mult sau mai puțin ciudați.
Cei din convoiul Liberty Parade se mai retrăgeau prin stațiune, pe lângă copaci, hoteluri, își mai confecționau câte o țigară, mai puneau un praf pe mână și-l împărțeau frățește, mai luau un gât de coniac, votcă sau, mai ușurel, bere. Nu spun că toți făceau așa ceva...doar cei pe care i-am văzut eu.
Nici în cele mai acute momente de nebunie pe care le-am avut eu în viața mea nu cred că aș fi fost în stare să mă atârn de-un camion, îmbrăcată în chiloți, cu vreo perucă multicolor pe cap și cu vreo sticlă de bere în mână. Poate că nu sunt suficient de deschisă la minte, cine știe, sunt mai încuiată și nu înțeleg...
Prezentă la manifestare asta techno a fost și Maria, care atunci când nu-și ținea mâinile la urechi țopăia și ea, tot întrebându-ma ce se întâmplă, uimită de neobișnuiții trecători.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu