Blonda...

Vorbeam cu Jeanelle, negresa mea. Isi face probleme cu romana ei si nu prea vrea sa vorbeasca pentru ca nu are incredere in ea.
Am pus-o sa vorbeasca mai mult in romana pentru ca ea nu depunea aproape niciun efort sa vorbesca in romana, se multumea ca ceilalti sa-i vorbesca in engleza.
O intreb care ar fi principalele ei probleme de comunicare cand se afla in oras, astfel incat sa o pot ajuta. Imi spune ca ar dori sa mearga la coafor dar nu are curaj pentru ca nu stie ce va intelege coafeza si cine stie ce-i face la par. O prietena din state, venita la noi, la fel ca si ea cica a patit-o . A plecat de la coafor exact asa cum nu-si dorea...asa ca era marcata de experienta ei. Zice ca de aproape un an de cand e in Romania nu s-a tuns deloc, de frica.
Asa ca invata incet, incet, isi scrie pe foaie , cum sa-i ceara madamei de la coafor sa-i taie doar putin din varfuri...nu prea mult.
Apoi , cand veni vorba de culoare, raspunde foarte natural ca ar dori sa se faca blonda. Initial am crezut ca e doar mucalita si ca asa glumeste ea, fara sa zambeasca. Ma uit la ea, incerc sa mi-o imaginez, dau sa zambesc ( zambetul imi pornea fara voia mea spre urechi) si incerc din rasputeri sa ma stapanesc , avand in vedere ceea ce-mi imaginam. Bine ca am ramas cu zambetul mai micut, controlat politicos pentru ca ea vorbea serios.
Jeanelle e negresa...adevarata, cu parul neeegru, neeegru, creeet, creeet-sarma. Dar daca ea isi doreste sa fie blonda...sa razi de gustul omului? Ce...doar nu-s consilierul ei in materie de styling sau ceva de genul asta.
So, do it, girl ! daca asa iti place...