Chef de vorba

Ma duc sa-mi inscriu fata la gradinita, dupa ce mai facusem o vizita in prealabil, pentru informatiile necesare. Cumpar dosare, folii, fac niste copii...tot ce era necesar, in speranta ca voi termina foarte repede. Ca doar ce poti face asa mult timp atunci cand depui un dosar...Oricum, aveam timpul cronometrat sa ajung bine la ore.

Intru, dau de madam director, ma asez pe scaun in biroul doamnei respective si vreau sa completez cererea tip. Doamna se apuca sa caute...nu stiam ce:

-Si aveam o gramada! Un pahar plin... Nu stiam la ce se refera, asa ca ma uitam nedumerita. Pixuri! zice.

-Am eu! si scot pixul din geanta. Vreau sa completez datele mele si ale fetei. Doamna completeaza si ea in registru. 

Cand aude ca sunt divortata se opreste din scris si se uita la mine. Se uita pur si simplu, asa ca ma uit si eu nedumerita la ea si zic: 

-Da!...sunt divortata! in speranta ca-si va vedea de treaba ei. Ea insista si apoi ma intreaba:

-Si ati obtinut dumneavoastra copilul...

Ma uit la ea: care-i problema ta?ma abtin si zic zambind:

-Da, altfel nu mai veneam aici. 

Ii spun adresa, noteaza, ii zic profesia...se opreste, iar se uita la mine de parca nu intelesese. Eu, ma uit la ea si astept sa ascult ce-o nedumerise. Astept dar nu intreba asa ca intreb eu:

-Daaa?

-Cum, dumneavoastra, profesor cu intelegerea dumneavoastra ... ma uit la ea concentrata si cred cu o spranceana ridicata...oare ce vrea madam? Continua: cred ca nu s-a mai putut...explica tot ea vazand ca eu doar ma uit si nu zic nimic.

-Da, da...zic asa ca sa inchei interesanta conversatie. Cred ca avea chef de vorba si n-avea cu cine. Ii zic unde sunt profesor si iar se oprestre:

-Si aveti o colega...de engleza...blonda...si-i zice pe nume.

-Da, am avut dar a plecat si acum preda in alta parte.

Se apuca si-mi povesteste ca locuieste aproape si ca a predat si la ea la gradinita.

-Stiu! zic sec .

Nici nu ma lasa sa completez hartia aia sa pot pleca...am si gresit putin intr-un loc . Eu trebuia sa plec mai repede sa ajung la scoala. In sfarsit, lipsa mea de chef  de vorba a convins-o si mi-am luat la revedere.

Normal ca am intarziat la prima ora pentru ca eu altfel imi cronometrasem timpul...ce sa fac, nu ma intalnesc in fiecare zi cu o doamna asa de locvace. Nici nu vreau sa ma gandesc la faptul ca din septembrie voi fi nevoita sa dau nas in nas cu ea de mai multe ori pe saptamana.