Numele

Pe la inceputul anului scolar, in perioada in care se adusesera cataloagele mari, fiecare profesor diriginte isi completa rubricile: elevi, obiecte, profil, profesorii clasei, etc.

Eu eram ocupata cu "docomentul" meu, cand vine o colega spre mine. Avea o fata spasita de ma intrebam daca s-a intamplat vreo nenorocire. Deschide vinovata catalogul ei: "sa vezi ce-am facut..." Imi arata ca ma trecuse cu numele de domnisoara in catalogul ei si-si cere scuze. Acum se intreba ce sa faca: sa taie, sa corecteze si sa puna stampila, sa completeze si cu celalalt nume, sa scrie in paranteza...

Eu ma uitam amuzata aproape razand. Probabil, Cristina, colega-mea, ma credea nebuna: ea cauta o solutie pentru a repara greseala  si eu ma hlizeam. Ii zic scurt:" Nu-i nimic , nicio problema, lasa asa ca-i bine! Nu corecta!" 

Cristina saraca nu intelegea o iota din ce-i spuneam, plus atitudinea mea hlizita...

Trec ceva luni de zile de la intamplare, se termina divortul, ma mai relaxez si eu dupa perioada tensionata prin care am trecut si-i zic :" Stii cand iti faceai probleme legate de numele meu trecut in catalog?....Gata , s-a rezolvat! Nu mai tre' sa corectezi, am divortat! Am revenit la numele care 'm-a consacrat' si e  corect ce-ai scris." Prima interpretare ar fi fost, in acest context , ca am divortat ca sa corectez greseala din catalog...

A ramas cu ochii mari, cu buzele intredeschise cautand sa zica ceva...apoi au urmat intrebarile specifice ( cu care m-am obisnuit). Ii zic apoi in gluma, ca a avut o premonitie, ca intuitia ii functioneaza mai bine dacat isi da ea seama.

Nu mai zic ce fete au facut alti colegi cand au aflat vestea. Eu , zambareata acum, ca si cum as fi spus o gluma buna, anuntam senina ca am revenit la numele cu care ma cunoscusera. Oricum, unii imi ziceau ba intr-un fel, ba intr-altul...Nu mai zic ... la contabilitate si pe fluturas erau trecute ambele nume, de parca se simtea ca e o situatie temporara. Acum trebuie sa se stearga doar ceea ce fusese adaugat.