Drumul meu spre scoala

Azi am fost la scoala pentru o ora. Mai mult drumul decat ora propriu-zisa. Mai ales ca am avut o a ix-a care stia totul despre "Alexandru Lapusneanul"( adica nu). La sfarsitul orei deja ma ustura gatul de atata vorbit.Dar eu voiam sa vorbesc despre calatoria mea spre scoala...o adevarata aventura. Cand plec spre scoala parca as pleca in alta localitate. Ahaha...drum lung si greu:).
In primul rand tre sa ma pregatesc de scoala. Tre sa ma spal, sa-mi lustruiesc incaltarile, sa ma machiez, sa-mi pregatesc hainele.Intai tre' sa ies pe balcon sa iau prognoza meteo (subiectiva si inexacta, normal). Si cu hainele e tare greu: pregatesc unele, imi dau sema ca nu stiu ce nu-mi convine, aleg altceva. Cel mai aiurea e cand ajung la usa si ma intorc sa ma schimb...incredibil dar adevarat.Ma enervez si pe mine insami dar pe altcineva. Norocul meu ca se intampla rar si ca n-am superstitia intoarcerii din drum.
Ieri, spre exemplu, am fost total neinspirata in alegerea tinutei. Am avut chef sa ma imbrac mai elegant si mi-am tras niste toace mai maricele (nu ca ar fi preferatele mele). Imi pun eu botinele rosii, le asortez cu bluza si cu geanta si plec in viata. Rosul e in ton cu matisorul si luna martie,zic, tre sa ma simt bine.
Pana sa ajung la scoala mai aveam vreo doua treburi de rezolvat.
Intai ajung la gradinita de unde trebuia sa aflu cateva detalii. Madama director ma invita inauntru, vorbim putin si apoi se scuza ca are inspectie si ca ma mai asteapta si in alta zi. Plec stiind cam care-i atmosfera intr-o institutie(de invatamant ,cel putin) in care este inspectie, bine ca aveam ceva informatii luate in agenda.
Ma indrept spre locul in care stiam ca e un sediu CEC, cu intentia de a plati o asigurare ING (trecuse scadenta). Ajung fericita in dreptul cladirii siii...raman surprinsa...neplacut: locul era in renovare. Doar daca nu cumva muncitorii aceia in salopete, murdari de gips, incasau bani pentru diverse chestii si nu mi-am dat eu seama. Oricum, n-am intrebat...
Din locul acela se ajunge cam greu la mijloace de transport si la alte sedii CEC, asa ca ma uit in dreapta, ma uit in stanga si-mi zic: hai fata la scoala! las' ca platesc eu alta data...
Unde mai pui ca ma dureau picioarele de la primavaraticele mele tocuri rosii.
Dar nu se termina aici. Iau un tramvai din I.C.Frimu si cobor la Baia Comunala. Daa...epopeea nu se termina pentru ca scoala mea e ...ahaha, ziceam, uitata de lume si de mijloacele de transport. Asa ca mai merg o bucata de drum pe jos. Iar strada naspa rau...imi intra tocul printre pietre...ooo, ce aiurea. Ma suna sora-mea pe drum in timp ce faceam slalom printre pietricele, sa ma convinga sa ma duc nu stiu unde de 8 Martie. Controversa si la telefon, vreo zece minute( m-a condus spre scoala, sa nu ma plictisesc). Asa ca ajung la scoala , in cele din urma, rosie ca si botinele mele.
Astazi, chiar daca am avut doar o ora, m-am razbunat pe ziua de ieri si mi-am luat ghetutele cu talpa joasa...ce bine a fost...