"A trece in nefiinta"

Ma intreaba colegul meu de religie daca expresia "a trece in nefiinta" este corecta din punct de vedere gramatical. Se stie ca cei mai multi dintre oamenii bisericii refuza corectitudinea acestei expresii, dar colegul meu zice ca nu stiu ce fata bisericeasca considera expresia incorecta gramatical.
Eu consider ca n-are nicio legatura cu corectitudinea gramaticala. Aceasta este o locutiune verbala ce se poate inlocui cu verbul "a muri". Locutiunea verbala este un grup de cuvinte intre care se afla neaparat si un verb si care indeplineste rolul unui verb. In locutiune nu se mai percep separat elementele componente, adica sensul cuvintelor din ea nu trebuie interpretat ca atare, cu sensul de dictionar.
Spre exemplu, daca spun " a-si lua zborul" nu inseamna ca cineva isi ia un zbor si pleaca avand zborul la el , ceea ce nu ar avea nicio logica. Sau "a bate campii" ar insemna ca cineva se apuca si da bataie campiilor. Deci, " a trece in nefiinta" este o expresie cu caracter stabil prin care se comunica eufemistic, indulcind expresia, ideea de moarte.
Daca ar fi sa analizam elementele componente, s-ar ajunge fie la un mesaj lipsit de logica, fie la interpretari mai profunde decat ar parea la prima vedere.
O prima interpretare ar putea porni de la semnificatia cuvantului "nefiinta" =faptul de a nu exista, de a nu fi; inexistenta; starea a ceea ce nu exista. Din aceasta prima explicatie ( DEX) ar rezulta ca prin moarte am trece in ceva ce nu exista, deci, aparent, lipsa de logica.
Eu ma gandesc la modul in care s-a format cuvantul: "ne"(prefix-negatie)+ "fiinta"= tot ceea ce are viata , vietuitoare, vietate, om, persoana, creatura. Asta inseamna ca prin "fiinta" sunt numite creatiile Lui Dumnezeu carora El Le-a dat viata: "Atunci, luand Domnul Dumnezeu tarana din pamant a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie"(Facerea 2,7). Sa intelegem deci , ca prin moarte, se trece in "nefiinta", adica in ceva ce nu mai este natura creata , ci de natura divina, adica dupa moarte abia ajungem sa fim asemeni Lui Dumnezeu, de aceeasi natura cu El. Aceasta explicatie ar fi in concordanta cu ceea ce spune biserica:" trupul se intoarce in pamant iar sufletul merge la Cel de unde fiinta si-a luat". Aceastea sunt doar interpretari facute, fara pretentia ca am spus tot ce aveam de spus despre aceasta problema . Este ceea ce mi-a venit in minte ca interpretare fara pretentia ca am dreptate sau nu. Poate ca maine voi gasi alte interpretari.