Formatia REM o identific in amintirile mele cu primele videoclipuri pe care le urmaream la Mtv dupa revolutie. Stiu ca de atunci mi se parea ca ar canta o muzica mai aparte, iar solistul, Michael Stipe, cred ca e cel care aduce un plus de ciudatenie artistica. Daca ma gandesc la faptul ca el scrie si versurile, atunci realizez ca are o minte cu ganduri incalcite, in sensul frumos...
Muzica lor e un rock alternativ care a mai variat in timp si in functie de cerintele comerciale, avand in vedere ca prin anii '80-'90 era un stil curajos.
Melodia "Drive" este primul single de pe albumul "Automatic for the People".Alte melodii mai cunoscute, ce le apartin,ar fi: "Losing my religion", "Man on the Moon", "Everybody Hurts". Versurile sunt de cele mai multe ori, greu de patruns la adevaratele semnificatii gandite de chelul Stipe cu idei nu asa chele.
La fel este si "Drive", al carei titlu l-a gandit tot Stipe.
Smack, crack, bushwracked
Tie another one to the racks, baby
Hey kids, rock and roll
Nobody tells you where to go, baby
What if I ride? What if you walk?
What if you rock around the clock?
Tick-tock, tick-tock
What if you did? What if you walk?
What if you tried to get off, baby?
Hey kids, where are you?
Nobody tells you what to do, baby
Hey kids, shake a leg
Maybe you're crazy in the head, baby
Maybe you did, maybe you walked
Maybe you rocked around the clock
Tick-tock, tick-tock
Maybe I ride, maybe you walk
Maybe I drive to get off, baby
Smack, crack, shak-a-lack
Tie another one to your back, baby
Hey kids, rock and roll
Nobody tells you where to go, baby...
Textul implica mai multe metafore si simboluri, plus intertextualitate(fara sa sune prea pretentios). Intertextualitatea ar consta in omagiul adus formatiei "Pylon"cu melodia "Stop it" cat si lui David Essex si melodiei lui "Rock on".
De la "Pylon" a luat doua motive:"rock and roll" si "Hey kids".
De la David Essex a luat "Hey kids, rock and roll", laitmotivul piesei "Rock on".
Ei, si cu tot amalgamul acesta de idei, ramai dupa auditie cu un acut sentiment de nostalgie dupa vremuri trecute. Acest sentiment este accentuat si prin folosirea unor motive din melodiile unor formatii mai vechi.
Ceea ce domina textul este tema timpului. Stipe, solistul, pare a fi atins de un fel de criza a trecerii timpului si de imposibilitatea de a ramane mereu tanar ("that sense of turning thirty", cum a zis Peter Buck, chitaristul formatiei).
Nostalgia se transforma in tristete pur si simplu din cauza timpului implacabil"tick-tack".
Viata pune mereu pe cate inca unul pe roata de tortura a timpului, ceasul. Si ceasul,timpul, viata merg in nestire numarand generatii, fiecare cu alte idei si conceptii ...
Oricum , "calatoria" muzicala a celor de la REM e doar o incercare de fuga din fata timpului, punctata tocmai prin trecerea lui...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu