Vorbind cu cineva, mi-am adus aminte de vara, de soare. Ce mult imi place sa stau la soare! Sa simt razele calde pe piele, sa-mi creeze starea aceea de bine, de relaxare totala.
Sa stau la plaja este una din marile placeri ale vietii mele...soarele...bronzul...
Abia astept sa se incalzeasca, sa vina primavara, sa se lumineze viata, sa renasca toata natura, sa am senzatia ca renasc si eu. Atunci imi incarc bateriile si parca vad cu alti ochi lumea...
Las in urma frigul si atmosfera mohorata a iernii care pentru mine au fost amplificate de multa tristete. Poate soarele ma va ajuta putin in refacerea si revenirea mea la viata. Frigul este stresant, iritant, neplacut(stop! ca dau peste Bacovia). Sunt nascuta toamna si poate ar trebui sa imi placa frigul, dar nu...imi plac doar crizantemele gerate si cu miros usor mentolat si culorile din frunzele copacilor, mai ales in peisajele de munte. Sunt superbe culorile pe care le ofera toamna un munte!
Vara, concediul in care sper sa pot lenevi in liniste macar cateva zile fara sa ma mai stresez de, si pentru nimic.
Sa-mi fac un fel de curatenie pe la mansarda si sa arunc de printre neuroni si sinapse tot ce e balast. Problema e ca daca la mansarda se face curatenie mai usor, e mai greu de facut curatenie la un etaj mai jos(ca inferior nu-i pot spune), pe la heart. Aici e problema. Pentru ca oricat ti-ai baga in brain ca unele lucruri sunt gresite si ca nu tebuie facute, the heart poate sugera contrariul si sa darame ordinea din cenusiul nostru organ.
Am sa vad eu cu ordinea asta, poate o sa coincida cu curatenia de Paste, pentru ca atunci faci curatenie si in casa ,dar mai ales in suflet...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu