Ma gandeam la starile mele din ultima perioada, stari reflectate si in comportament si in ceea ce scriu. Parca in mine s-a trezit cea pe care o uitasem ascunsa in rolul de sotie. Si isi juca atat de bine rolul...putea sa ia si un Oscar pentru ca se identificase cu personajul...ce mai, catharsis nu gluma...
Ma gandeam apoi daca divortul a determinat in mine o schimbare in sensul ca voi simti o oarecare ura fata de barbati. Unii ar putea spune ca am ceva impotriva barbatilor, impotriva casniciei. Dar toate observatiile mele sunt facute sub impulsul trairilor de moment. Si apoi, sunt persoane de sex masculin cu care ma inteleg foarte bine. Treaba asta poate se explica si prin faptul ca inca din copilarie jucam fotbal cu baietii (dar aveam pretentia sa joc la fel de bine ca ei) si ca ma bateam cu ei pentru suprematia peste gasca de pusti din fata blocului sau de pe strada.
Nu! Este clar! Eu nu urasc barbatii, dimpotriva...chiar nu vad viata femeilor fara ei. Cred ca urasc barbatii cele frigide sau care n-au avut un orgasm in viata lor ,si astfel nu stiu ca-s si ei buni de ceva (iar pare ca ma iau de ei, fara sa vreau, asa a iesit).
Nu! Nu sunt feminista! Chiar cand vad pe una cu o privire mai cristalina spun ca e foarte "feminina"(a nu se intelege gratioasa).
Uneori ma surprind pe mine insami gandind ca un barbat...si nu ma deranjeaza, poate pe altii. Nu sunt prefacuta, ma adaptez.
Si am invatat ca nu pot schimba pe nimeni daca acea persoana nu-si doreste sau daca nu poate sa se schimbe pentru ca defectele sunt cele care controleaza ratiunea si nu ratiunea defectele. Aici nu vorbesc de defecte minore, ci de cele care pot schimba destine. Cei care nu-si pot invinge latura negativa daunatoare mai ales pentru ei insisi, ajung sa piarda totul, sa se piarda chiar pe ei. Ei rational nu inteleg nicio explicatie, pentru ca au constitutiv ratiunea deformata de defecte.
Daaa! Nu urasc barbatii, urasc defectele lor... asa cum urasc ,in aceeasi masura, defectele femeilor.
Multumesc! :)) cu o mica observatie: minunate sunt doar lucrurile de exceptie, eu ma multumesc si cu o seara frumoasa...ca-i mai la indemana :) O seara frumoasa si linistita si tie!
RăspundețiȘtergereOk, ai divorţat. Nu văd de ce ai urâ bărbaţii în general. Adică no, un bărbat nu reprezintă toată şleahta... :) În fine. :)
RăspundețiȘtergereDesi in linii mari seamana foarte bine intre ei, barbatii nu sunt exact la fel...:) sunt bruneti, blonzi, slabi, grasi, inalti,scunzi...:))deci sunt ceva deosebiri.
RăspundețiȘtergere:)) Exact aşa e şi cu femeile... :))
RăspundețiȘtergereeu stiu ca exista barbati care au talentul de a ma scoate din sarite si chiar sa ajung sa-i urasc dar imi trece ff repede.
RăspundețiȘtergereCu femeile-i mai dificil, asa ca ma limitez la a spune ca vad doua categorii: eu:) si celelalte. Pe mine incerc sa ma cunosc eu, iar de celelalte sa se ocupe altii mai priceputi.
RăspundețiȘtergere